Cascada Bigăr, cea mai spectaculoasă cădere de apă din Caraş-Severin, care conform unui top internaţional al cascadelor, unice în lume, ocupa locul întâi, a redevenit în doar câteva ore subiectul numărul 1 al presei locale, judeţene, naţionale şi internaţionale prin faptul că un fenomen natural, specific zonei carstice a intervenit asupra ei, schimbându-i aspectul, eveniment care în viziunea primarului comunei Bozovici, Adrian Stoicu, nu o declasează cu nimic, ci mai degrabă îi sporeşte popularitatea, atrăgând turiştii de pretutindeni în Cheile Minişului:
“Natura a creat-o, natura a luat-o. E plastic să zicem că o reinventăm, o repoziţionăm noi. Aici şi specialiştii şi cei de la parcuri ar putea lua o hotărâre de genul ăsta dacă e oportun sau nu să o reaşeze pe poziţia iniţială. Eu zic că această cascadă s-a format în câţiva zeci de ani, de la un an la altul şi-a tot mărit volumul, de asta a şi apărut ruperea stâncii respective. Mi-ar fi greu să spun ce ar trebui să facem. Ca şi autoritate locală, ce a ţinut de noi ca şi teren, ca şi colaborare cu parcurile, le-am dat de fiecare dată de ce au avut nevoie, i-am sprijinit în a menţine obiectivul şi al monitoriza. Sunt voci care spun că fisurile ar fi apărut de nu ştiu când. Cred că era complicat să intervenim la un obiectiv creat de natură. Sincer, îmi pare rău, dar turiştii ajunşi în zonă mai au ce să vadă. Chiar şi aşa ştirbită, cu voalul rupt, eu zic că e o frumuseţe a naturii. Acum depinde de parcuri, de Apele Române, de Romsilva, de cine hotărăşte evacuarea sau amplasarea stâncii într-o anumită poziţie. Cei de la parcuri sunt pionul principal care pot hotărâ sau şi interveni sau nu pentru că zona este într-un parc natural şi eu zic să lăsăm natura să-şi spună cuvântul. În afară de mass-media nu mi-a solicitat nimeni un punct de vedere, dar eu zic că turiştii pot veni lejer în continuare să viziteze zona, avem locaţii minunate, este vorba de muzeul din localitate, morile de apă de la Eftimie Murgu, Cheile Nerei, Cheile Caraşului, Cascada Cârşa etc. Foarte mulţi turişti au apreciat şi celelalte obiective turistice, nu doar cascada ci zona în sine. Ştiu că magnetul era Bigărul, dar cascada rămâne acolo, nu o duce nimeni acasă, căderea de apă nu va mai fi atât de spectaculoasă ca înainte, dar se va reforma în timp. Eu am poze vechi de la 1904, 1930, 1950 în care se vede cum odată la câţiva zeci de ani cedează propriei greutăţi, adică se desprinde din peretele stâncii“.
prof. dr. Ion Pătruţoiu: “Natura trebuie lăsată să-şi urmeze cursul firesc“
Cea mai frumoasă cădere de apă din lume, vizitată anual de mii de turişti s-a prăbuşit din cauza propriei greutăţi, un fenomen cât se poate de natural, susţin specialiştii. Potrivit lui Ion Pătruţoiu, doctor în geotehnică şi profesor de profil la Facultatea din Craiova, travertinul şi muşchiul au crescut în dimensiuni şi greutate, iar în combinaţie cu apa au dus la producerea acestui eveniment nefericit, fapt pentru care natura trebuie lăsată să-şi urmeze cursul firesc:
Prof. dr. Ion Pătruţoiu pentru Radio Reşiţa cu amănunte care demontează presupunerile publicului:
“Ce s-a întâmplat este ceva fără discuţie natural şi e o şansă pentru că o treabă de asta se întâmplă aşa în timpuri geologice, iar dacă s-a întâmplat acum e o şansă pentru noi să vedem mai exact cum se derulează lucrurile în mediul geologic. Carbonatul de calciu nu este solubil, bicarbonatul este solubil, dar în timp îndelungat când apa acţionează asupra carbonatului trece şi în bicarbonat şi şi dizolvă o parte din el. Acesta este fenomenul prin care se formează carstul de subteran în special. Acolo depunerea asta de travertin, numită şi depunere de izvoare, care se realizează din masa cascadei se realizează în timp, dar între materialul depus şi materialul iniţial nu este o legătură perfectă, există o mulţime de fisuri, Deci, în momentul în care legătura dintre masiv şi travertin nu mai este asigurată, datorită greutăţii, pentru că materialul ăsta şi el la un moment dat depăşeşte greutatea, atunci se rupe şi cade. Este firesc să se întâmple aşa ceva, nu e nimic antropic. În timp există posibilitatea să se reformeze. De acum procesul de redepunere e început. Materialul ăsta devine mai dens sau mai aderent la substrat în momentul în care încetează curentul fluxului de apă. Deci când se usucă se fosilizează într-un fel şi devine mai masiv. De exemplu există masivele de travertin de la Simeria, Banpotoc, Cărpiniş unde se şi exploatează. Apoi şi masivul de la Borsec. Astea toate ajung în situaţia de faţă când nu mai acţionează apa şi se usucă. Eu zic să lăsăm natura să lucreze cum ştie ea pentru că ştie mai bine decât noi. Probabil în timp îndelungat se va reface, deci nu are nicio relevanţă aportul omului într-o refacere forţată a acestui monument natural, ar fi doar o cârpeală inutilă…“.
Vasile Constantin: “Cascada Bigăr prăbuşită, rămâne neatinsă. Captarea pentru păstrăvăria Miniş nu a influenţat în niciun fel evenimentul nefiricit, ba chiar a prelungit existenţa în timp a căderii de apă“
Directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Vasile Constantin a declarat că, nefericitul eveniment a avut loc din cauze pur naturale, nicidecum urmare a vreunei intervenţii a omului, iar apa captată pentru păstrăvăria Miniş chiar a şi ajutat la menţinerea îndelungată, în această formă, a cascadei şi nicidecum nu a contribuit la distrugerea ei. Acesta a subliniat că monumentul natural se află într-o arie protejată în care intervenţia omului este strict interzisă, fapt pentru care atât clopotul de tuf calcaros desprins din rocă şi prăbuşit în râul Miniş, cât şi cascada în sine, vor rămâne momentan neatinse:
“Considerăm că din cauza travertinului, care s-a depus de-alungul anilor şi a muşchiului, mărindu-şi volumul a căpătat dimensiuni considerabile şi a cedat sub propria-i greutate, fiind o cascadă vie şi nu o simplă trecere peste o stâncă. Este un fenomen natural firesc. Acest fenomen s-a mai întâmplat şi la Cascada Moceriş cu câţiva ani în urmă. Fiind o arie protejată, măsurile trebuie luate conform legislaţiei, iar intervenţiile sunt limitate. Oricum cascada îşi va continua viaţa ca şi până acum, iar depunerile de travertin se vor depune la fel ca şi până acum. Momentan acel clopot de tuf calcaros rămâne aşa şi în urma unei expertize amănunţite vom hotărâ cum vom proceda. Deocamdată nu s-a luat nicio decizie, momentan analizăm, astfel de fenomene nu se pot anticipa. În ceea ce priveşte captarea pentru păstrăvăria Miniş, ea există încă din anii 1986-1988 când s-a construit şi păstrăvăria Valea Miniş, ea se află în amonte de cascada Bigăr şi o parte din apă este într-adevăr redirecţionată către păstrăvărie. Din punctul nostru de vedere, captarea apei a prelungit viaţa cascadei, apa fiind lină, travertinul a avut timp să sedimenteze“.
În urma evenimentului de la cascada Bigăr, RNP Romsilva a trimis mass-media următoare informare pe care o redăm integral mai jos:
“Un perete al cascadei Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, cu o înălțime de aproximativ 4 metri, s-a surpat luni, 7 iunie, în jurul orei 18.15, din cauze naturale.
Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate.
Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut.
Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber.
Acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale.
Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr.
Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false și lipsite de orice fundament științific ale unui ghid de turism, care a lansat în spațiul public informația cum că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei.
Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița despre producerea acestui eveniment. Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, cu sprijinul Consiliului Științific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare.“
Amintim că, Banatul Montan se află în cursa pentru destinaţia anului 2021 în România. Marţi, 8 iunie urmează să fie anunţate cele 6 finaliste care vor beneficia de promovare, iar în luna august se va alege marea câştigătoare. În 2020, titlul de destinaţia anului în România a fost adjudecat de Ţara Făgăraşului.
Foto: Radio România Reşiţa; Vasile Neamţu; facebook Banatul Montan
