[AUDIO-FOTO] Creştinii bănăţeni – păstrători ai tradiţiilor, sărbătoresc astăzi Boboteaza. Sute de cărăşeni au venit să ia apă sfinţită

Creştinii ortodocşi, dar şi cei greco-catolici, sărbătoresc astăzi Botezul Domnului, zi ce poartă numele popular de „Bobotează”. Pe malurile râurilor sau în faţa bisericilor, preoţii oficiază astăzi slujba sfinţirii apei, în amintirea botezului primit de Iisus Hristos în apele Iordanului.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 6 ianuarie 2020, 16:00 / actualizat: 7 ianuarie 2020, 13:52

„Botezul Domnului” sau Boboteaza, prăznuită în fiecare an la 6 ianuarie, alături de ziua de pomenire a Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului.

Parohul Bisericii ortodoxe române Sfinţii Apostoli „Petru şi Pavel”, părintele Petru Berbentia pentru Radio Reşiţa:

Cum au primit credincioşii Botezul Domnului în inimile lor am aflat de la unii dintre cei prezenţi să ia Aghiasma Mare:

În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era serbată în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Această sărbătoare era numită „Epifania” – Praznicul Arătării Domnului în lume.

Semnificaţia afundării Mântuitorului Hristos în apele Iordanului este un simbol al curăţirii păcatelor întregii firi omeneşti, El Însuşi fiind fără de păcat, act de smerenie profundă a Fiului lui Dumnezeu, la care participă întreaga Sfântă Treime. De asemenea, aici este vorba și de puterea sfinţitoare a Aghiasmei celei Mari, ca apă purtătoare de Har, pe care credincioşii o consumă timp de opt zile după praznicul Botezului Domnului şi o întrebuinţează în familiile şi gospodăriile lor potrivit rânduielilor bisericeşti.

Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului.

Apa sfintita la biserica în aceasta zi si luata de credinciosi nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. Agheasma mare se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa în care arunca o cruce. Conform tradiţiei, mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.