Culesul la rapiță este una dintre cele mai importante momente ale anului pentru apicultorii din Banat. Mierea de rapiță a devenit tot mai apreciată în ultimii ani, așa că stuparii se pregătesc din timp pentru a fi siguri că albinele au acces la culturile înflorite și că sunt la adăpost de stropirile efectuate de fermieri în cadrul campaniei agricole de primăvară.
Florile de rapiță se deschid încă din aprilie, iar culturile stau înflorite până la 45 de zile. Cultura de rapiță este importantă pentru albine pentru că furnizează nectar și polen într-o perioadă a anului în care flora meliferă este săracă, a precizat pentru Radio Reşiţa Ioan Zelko, crescător de albine din Bocşa. În prezent are deplasate în pastoral pe raza localităţii timişene Folia peste 20 de familii. Conform acestuia, “prerezultatul culesului este promiţător“, însă problema de care se loveşte sunt stropirile neanunţate efectuate de fermieri. O parte din stupi îi are şi la Bocşa la pădure, iar în această perioadă albinele fac culesuri de întreţinere la florile de frasin şi aşteaptă înflorirea păducelului şi a salcâmului, care conform lui Ioan Zelko ar trebui să se întâmple la jumătatea lunii mai. „Este ceva floare”, a subliniat acesta, „doar că apicultorii şi-au cam pierdut speranţa, având experienţa anilor trecuţi”.
Ioan Zelko a mai precizat că, rapița este foarte apreciată pentru contribuția ei la dezvoltarea comunităților de albine, la creșterea puietului, la regenerarea și întarirea familiilor în momentul începerii unui nou sezon apicol.
În schimb, de la Ion Bărbuţ, preşedintele Asociaţiei „Prisecarii Hercules” din Mehadia am aflat că momentan pregăteşte stupii pentru deplasarea în pastoral pe insula Ostrov la culesul salcâmului I. “Previziunile sunt bune, urmează să înflorească“. Ion Bărbuţ a mărturisit pentru Radio Reşiţa că este autorizat ca având produse montane şi nu poate participa, ca în anii trecuţi, la culesurile de rapiţă ci doar la tei, zmeur şi floră spontană. Anul acesta, Ion Bărbuţ are pregătiţi pentru deplasarea în pastoral un număr de 150 de stupi.
Mierea de rapiță este apreciată atât în alimentație, cât și în cosmetică. Este de un galben deschis, aproape incoloră, uneori poate fi chiar de un galben intens cu o aromă puternică de floare de rapiţă. Se evidențiază printr-un gust nu foarte dulce, dar uşor iute datorită uleiurilor volatile pe care le conţine, dar care cu timpul se evaporă.
Față de alte tipuri de miere, cea de rapiță cristalizează foarte repede, de aceea ea trebuie extrasă din faguri imediat după cules şi nu poate fi păstrată ca hrană de iernare.
Cel mai mare pericol pentru albinele aflate în plin cules la rapiță îl reprezintă tratamentele fitosanitare. Pentru a evita pierderile, apicultorii aflați în pastoral trebuie să anunțe primăriile pe aria cărora așează stupii și care au obligația de a anunța stuparii despre lucrările agricole care le pun în pericol efectivul de albine.
Se recomandă ca apicultorii să se intereseze și să țină legătura cu fermierii care cultivă suprafeţele respective, iar agricultorii au și ei obligația de a informa primăriile despre stropirile efectuate și să amplaseze la loc vizibil panouri cu operaţiunile efectuate în tarlalele cu rapiță.
Surse selective: Asociația Crescătorilor de Albine din România, Curademiere.ro, Forum.stuparitul.com, agrointel.ro
