ANITP avertizează: Minorii pot fi racolați de traficanți prin TikTok și alte platforme online

O oră. Atât i-a luat algoritmului TikTok să „otrăvească” un cont fals de copil de 12 ani.

Articol editat de Valentina Adam, 20 iulie 2026, 10:40

Un cont TikTok nou, configurat pentru profilul unui băiat de 12 ani, a început să afișeze, în mai puțin de o oră, conținut toxic despre imaginea corporală, fără să fie efectuată nicio căutare activă. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane avertizează că mecanismele care îi expun pe copii la materiale dăunătoare pot fi exploatate și de traficanții care încearcă să racoleze victime în mediul online.

Experimentul a fost prezentat recent de jurnalistul George Buhnici, într-un material care a generat numeroase reacții în spațiul public din România.

Potrivit Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane – ANITP, testul arată cât de repede un algoritm de recomandare poate direcționa un cont asociat unui minor către conținut nociv.

Instituția atrage însă atenția asupra unui pericol suplimentar, mai greu de observat: aceleași vulnerabilități pot crea un mediu favorabil racolării copiilor de către rețelele de trafic de persoane.

ANITP: Vulnerabilitatea copiilor poate fi exploatată de traficanți

Algoritmii platformelor nu pot distinge întotdeauna între un trend periculos și activitatea unei persoane care caută potențiale victime.

Traficanții exploatează vulnerabilități precum nevoia de validare, singurătatea, problemele legate de imaginea corporală și lipsa supravegherii în mediul online.

ANITP subliniază că racolarea unui minor nu are loc, de regulă, printr-o singură conversație. Este vorba despre un proces gradual, care poate trece neobservat de părinți sau profesori.

Cum are loc racolarea online a unui minor

Traficanții folosesc tot mai des rețelele de socializare, aplicațiile de mesagerie și platformele de distribuire a materialelor video pentru a identifica și a contacta potențiale victime minore.

Aceștia construiesc treptat o relație de încredere cu minorul, printr-un proces cunoscut sub denumirea de grooming.

Copilului îi pot fi promise:

• bani sau cadouri;
• afecțiune și sprijin emoțional;
• oportunități de modelling;
• locuri de muncă bine plătite;
• popularitate și promovare pe rețelele sociale;
• o viață mai bună în alt oraș sau în străinătate.

După câștigarea încrederii, persoana aflată în spatele contului poate exercita presiuni, poate solicita fotografii sau înregistrări intime, poate propune o întâlnire sau poate încerca să îl izoleze pe copil de familie și prieteni.

Protejarea minorilor online, prevăzută de legislația europeană

Protecția copiilor pe internet nu reprezintă doar responsabilitatea părinților. Platformele digitale accesibile minorilor au, de asemenea, obligația de a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate.

Articolul 28 din Regulamentul european privind serviciile digitale – Digital Services Act, DSA – prevede măsuri speciale pentru protejarea minorilor care utilizează platformele online.

La 14 iulie 2025, Comisia Europeană a publicat ghidul privind protecția minorilor în baza DSA. Documentul vizează inclusiv riscuri precum racolarea online, conținutul dăunător, comportamentele problematice sau care creează dependență, hărțuirea cibernetică și practicile comerciale periculoase.

Ce măsuri sunt recomandate platformelor digitale

Printre măsurile recomandate de Comisia Europeană se numără configurarea implicită a conturilor minorilor ca fiind private, pentru limitarea contactelor nedorite din partea persoanelor necunoscute.

Sunt recomandate și modificarea sistemelor de recomandare pentru reducerea expunerii la conținut periculos, posibilitatea blocării sau dezactivării utilizatorilor, limitarea adăugării minorilor în grupuri fără acordul lor și introducerea unor instrumente mai eficiente de raportare și control parental.

Ghidul european mai prevede metode fiabile, precise și neintruzive pentru verificarea vârstei. Comisia Europeană a lansat și un model tehnic care permite confirmarea vârstei fără transmiterea către platformă a altor date personale decât dovada îndeplinirii limitei de vârstă.

Măsurile sunt completate de Strategia europeană „Better Internet for Kids” – BIK+, care urmărește crearea unui mediu digital sigur și adaptat vârstei, în care copiii să fie protejați, respectați și sprijiniți să folosească responsabil internetul.

Semnalele de alarmă pe care trebuie să le observe părinții

ANITP le recomandă părinților, profesorilor și minorilor să fie atenți la mai multe semnale care pot indica o tentativă de racolare:

• apariția unei noi „prietenii” online, despre care copilul refuză să vorbească;
• insistența de a muta discuția pe o aplicație mai puțin monitorizată;
• solicitarea de fotografii, videoclipuri sau date personale;
• oferte care par prea avantajoase pentru a fi reale;
• promisiuni de bani, cadouri, contracte de modelling sau locuri de muncă;
• presiuni pentru o întâlnire cu o persoană cunoscută numai pe internet;
• rugămintea de a păstra relația sau conversațiile secrete;
• izolarea treptată a copilului de familie și prieteni;
• schimbări bruște de comportament, teamă, anxietate sau utilizarea telefonului în secret.

Părinții sunt sfătuiți să păstreze un dialog deschis cu minorii și să evite reacțiile agresive, care i-ar putea determina să ascundă conversațiile sau situațiile periculoase.

Unde poate fi semnalată o suspiciune de trafic de persoane

Orice suspiciune de trafic de persoane poate fi semnalată gratuit, non-stop, la linia TelVerde ANITP 0800 800 678. Numărul poate fi apelat de pe teritoriul României.

În situațiile în care viața, sănătatea sau siguranța unui copil se află în pericol imediat, trebuie apelat numărul unic de urgență 112.

ANITP își reafirmă angajamentul de a colabora cu platformele online, instituțiile de învățământ și organizațiile societății civile, pentru consolidarea educației media și prevenirea racolării minorilor.

Urmărește-ne și pe Google News