Ministerul Sănătăţii anunţă că de la începutul anului până în prezent au fost confirmate 786 cazuri de rujeolă, cu 33 de cazuri mai multe faţă de săptămâna trecută, nefiind înregistrate alte decese în afara celor trei raportate.
Cazurile de rujeolă s-au extins acum în 27 de judeţe: Mureş (176), Arad (132), Bistriţa (128), Cluj (90), Timiş (82), Braşov (35), Caraş Severin (35), Suceava (32), Hunedoara (18), Sălaj (8), Dolj (8), Harghita (6), Alba (5), Iaşi (5), Sibiu (3), Bucureşti (3), Bacău (3), Constanţa (3), Bihor (3), Olt (2), Dâmboviţa (2), Neamţ (2), Mehedinţi (1), Vaslui (1), Botoşani (1), Prahova (1), Giurgiu (1).
„Majoritatea cazurilor reprezintă focare în comunităţile cu acoperire vaccinală scăzută. Astfel, au fost organizate acţiuni de vaccinare cu RRO a copiilor incomplet vaccinaţi sau nevaccinaţi. Apelul Ministerului Sănătăţii către părinţi este de a respecta calendarul de vaccinare ROR pentru sănătatea copiilor. În zonele afectate, Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de 7 luni cu refacerea vaccinului la vârsta normală de 1 an. De asemenea, reamintim că există suficiente doze de vaccin pentru toţi copiii care au nevoie de imunizare”, transmite Ministerul Sănătăţii.
La fel ca mai toate bolile copilăriei, rujeola are o origine virală. Virusul care provoacă rujeola este unul de tip ARN, strâns înrudit cu virusurile pestei bovine și al răpciugii canine. Acesta poartă numele de virus rujeolic și face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, din care se trag și virusul urlian (care determină oreionul), cel sincițial respirator (cauză a majorității infecțiilor respiratorii servere) și virusurile parainfluenzae (responsabile de apariția răcelilor).
Cum se răspândește rujeola?
Rujeola se răspândește pe aceleași căi clasice și anume prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale pe care persoana infectată le împrăștie în jur în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii. Transmiterea indirectă, adică prin contactul cu diferite obiecte contaminate (jucării, mobilier etc.) este rară în cazul rujeolei, însă nu imposibilă. O veste bună în legătură cu virusul rujeolic este că acesta are un timp scurt de supraviețuire (mai puțin de 2 ore) în aer sau pe suprafețe, precum și o sensibilitate deosebită la solvenți organici (soluții de curățare), căldură și ultraviolete. În schimb, rezistă foarte bine la frig (poate fi conservat ani de zile la -70 grade C). Din aceste motive, virusul este mult mai activ în lunile reci și cu soare puțin. Cu toate acestea, au fost ani în care cele mai cazuri de rujeolă s-au înregistrat în a doua jumătate a primăverii (aprilie-mai).
Rujeola este foarte contagioasă!
Intrarea în contact cu virusul rujeolic duce aproape automat la îmbolnăvire (probabilitatea este de peste 95%, unii specialiști urcând-o spre pragul de 100%). Acest “succes” se datorează mai ales celor 2-4 zile de contagiozitate de dinaintea apariției simptomelor, în care gazda virusului îl distribuie fără ca cineva să bănuiască. Celelalte 5-7 zile de după apariția erupției au o contribuție mai mică la acest copitol, bolnavul fiind, de regulă, izolat la domiciliu în această perioadă. În ceea ce privește grupul de vârstă cel mai frecvent afectat, ei bine, înainte de introducerea vaccinării antirujeolă la scară națională, acesta era format de copii de până în 8-9 ani, cu vârf de incidență între 2 și 5 ani.
Daiana Roşca
