29 septembrie, Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare. Un miliard de tone de alimente ajung anual la coșul de gunoi
Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) se sărbătoreşte la 29 septembrie. Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.
Articol editat de Valentina Adam, 28 septembrie 2023, 21:00 / actualizat: 28 septembrie 2023, 22:34
O cantitate estimată la 931 milioane de tone de alimente sau 17% din totalul alimentelor puse la dispoziţia consumatorilor în 2019 a ajuns la coşurile de gunoi ale gospodăriilor, retailerilor şi restaurantelor, arată un studiu publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite.
La nivel global, aproximativ 14 la sută din alimente se pierd între recoltare și vânzarea cu amănuntul, în timp ce se estimează că 17 la sută din producția totală de alimente la nivel mondial este irosită (11 la sută în gospodării, 5 la sută în serviciul alimentar și 2 la sută în comerțul cu amănuntul).
Pentru mulți oameni, risipa de alimente a devenit un obicei: cumpărăm mai multe alimente decât avem nevoie, lăsăm fructele și legumele să se strice sau luăm porții mai mari decât putem mânca.
În întreaga lume, în fiecare zi, se pierd sau se risipesc tone de alimente comestibile. Doar între recoltare și vânzare cu amănuntul, aproximativ 14% din totalul alimentelor produse la nivel global se pierd. Cantități uriașe de alimente sunt irosite și în comerțul cu amănuntul sau la nivel de consumator.
Reducerea pierderilor și a deșeurilor alimentare este esențială într-o lume în care milioane de oameni suferă de foame în fiecare zi.
În România, în condițiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice, se aruncă în fiecare an 2,55 milioane tone de mâncare.
În România se aruncă 6.000 tone/zi (10% din mâncarea cumpărată). „Portretul robot al risipitorului român” – are sub 35 de ani, locuiește în mediul urban, are studii superioare și venituri peste medie și face cumpărături în special din supermarket (conform unei Analize de situație din 2019, elaborată de Centrul Național de Evaluare și Protejare a Stării de Sănătate).
Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban: dacă în rural se folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodărie, în mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deșeurilor, atât alimentare, cât şi nealimentare.
Donează alimentele care altfel ar fi risipite!
