An de an, la 20 iunie, ziua mondială a refugiatului celebrează curajul și rezistența a milioane de persoane forțate să-și abandoneze casele din cauza războaielor și abuzurilor asupra drepturilor omului.
Sărbătoarea a fost instituită, prin rezoluţie a ONU, în 2001.
În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale.
Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991.
După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale.
Potrivit comisarului de poliție Maria Dospinescu-Bornemisa, purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări, în pe întreg parcursul acestei săptămâni va fi marcată această zi:
„În această săptămână, la nivelul centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, ofițerii de integrare cu sprijinul organizațiilor nonguvernamentale partenere organizează diverse activități pentru marcarea Zilei Mondiale a Refugiatului, celebrată anual la data de 20 iunie, având ca scop promovarea, cunoașterea și respectarea diversității culturale, etnice, lingvistice, sociale și a valorilor democratice.
Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conștientizare a situației milioanelor de persoane deplasate forțat din cauza conflictelor. Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor soluții durabile la problematica refugiaților.”
De asemenea aproape 60.000 de cetățeni străini au solicitat azil în țara noastră de la ratificarea drepturilor refugiatului, în România, și până în prezent, a mai spus comisar Maria Dospinescu:
„Conform datelor statistice din anul 1991 și până în prezent, aproximativ 59.000 de persoane au solicitat azil în România, fiind originare din aproape 70 de state ale lumii.
În anul 2022 au fost înregistrate 7275 de cereri de azil iar de la începerea conflictului din Ucraina, 4.358 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România și beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația națională. De asemenea, din data de 18.03.2022 și până în prezent au fost emise 40.795 de permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare.
Începând cu 4 decembrie 2000, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite , prin Rezoluția 55/76, a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forțați de conflicte violente sau diverse forme de persecuție, își părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului.
De altfel, în cazul refugiaților statele au obligația să le ofere protecție împotriva returnării în țara de origine, acces efectiv și neîngrădit la procedura de azil, precum și o serie de forme de asistență (materială, medicală, socială).”