Teatrul radiofonic la ceas aniversar. La mulţi ani, la 87 de ani!

Articol editat de Radio Resita, 18 februarie 2016, 10:33

În urmă cu 87 de ani, la 18 februarie 1929,  a avut loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Româna.

Teatrul radiofonic are aproape aceeaşi vechime cu Radioul românesc. La mai puţin de patru luni de la inaugurarea postului public de radio (1 noiembrie 1928), în 18 februarie 1929 se transmitea prima piesă de teatru la microfon ” Ce ştia satul” de V. Al. Jean, avându-i în rolurile principale pe Maria Filotti si Romald Bulfinski de la Teatrul National din Bucuresti. Anunţând-o, revista „Radiofonia” menţionează fără echivoc: „În Broadcastingul românesc producţiunea aceasta trebuie subliniată fiind prima încercare de a da teatru în studio.” Revista publica şi fotografia lui V. Al. Jean, cu legenda: „autorul primului teatru radiofonic”. Comedia lui V. Al. Jean ( sau I. Valjan)- pseudonimele lui Ion Alexandru Vasilescu- se montase în 1912 la Naţionalul bucureştean, jucându-se cu mare succes. Între 1 iunie 1923 si 1 iunie 1924 autorul fusese director al Teatrului Naţional din Bucureşti. Valjan, care se considera ucenicul lui Caragiale, era un autor cu mare audienţă la public, excelând în piesa într-un act. Lovinescu îl gratula cu calificativul „umoristul nostru cel mai bun, cu o nota de fineţă de observaţie”. Alegerea repertoriala era, în context, inspirată, piesa având reale virtuţi radiofonice prin intriga deloc complicata şi verva dialogului.

În iunie 1929, la o şedinta a Comitetului programelor radiofonice, Tudor Vianu afirma tranşant că „teatrul radiofonic trebuie să devină un adevarat Teatru Naţional.” Se avea în vedere în primul rând audienţa emisiunilor de teatru la microfon, dar si trăsăturile subsumate noţiunii de teatru naţional, pe care scena undelor le poate satisface întru totul, de la exigenţele repertoriale la distribuţii ideale, reunind cei mai valoroşi actori ai momentului. Titulatura oficială de Teatru Naţional Radiofonic avea să fie însă conferită mult mai târziu, la 1 noiembrie 1996.

Până la introducerea benzii de magnetofon (în 1948), teatrul radiofonic se difuza în direct.

În deceniile al patrulea si al cincilea, unele spectacole se înregistrau pe discuri, în acelaşi timp cu transmiterea lor în direct, fapt uzual şi pentru alte emisiuni, mai ales culturale.

Cel mai vechi spectacol de teatru radiofonic înregistrat pe banda, care se pastreaza în Fonoteca Radioului, dateaza din 1951:

Hagi Tudose de B. ST.  Delavrancea, cu Nicolae Baltăţeanu în rolul titular, în regia lui Ion Sahighian (data difuzării în premieră: 25 martie 1951). El este urmat de „momentul Caragiale” de la sfârşitul anului 1951 şi începutul celui urmator, cu ocazia centenarului scriitorului, înregistrarile antologice în regia lui Sică Alexandrescu: D’ale carnavalului cu Niky Atanasiu, Al. Ionescu-Ghibericon, Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Marcel Anghelescu, Carmen Stanescu, Cella Dima, Horia Serbanescu (28 decembrie 1951), O noapte furtunoasă (în distributie: Alexandru Giugaru, Marcel Anghelescu, Niky Atanasiu, Ion Ciprian, Radu Beligan, Silvia Dumitrescu-Timica, Victoria Mierlescu, 20 ianuarie 1952), Conu Leonida faţă cu reactiunea, cu G. Timica si Sonia Cluceru (25 ianuarie 1952), O scrisoare pierdută (în distributie: Niky Atanasiu, Radu Beligan, Al. Giugaru, Ion Fintesteanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Ion Talianu, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Elvira Godeanu, Horia Serbanescu (30 ianuarie 1952). (Costin Tuchilă)

Radio România Reşiţa continuă tradiţia difuzării de teatru radiofonic  prin includerea săptămânală de înregistrări realizate în studiourile Radio România, atât din fonoteca de aur, cât şi producţii de ultimă oră.

Emisiunea intitulată „Comorile Thaliei”( care figurează în program chiar de la înfiinţarea studioului Radio Reşiţa- în urmă cu 20 de ani)  poate fi ascultată pe frecvenţa de 105,6 MH sau on-line pe site-ul nostru în fiecare seară de luni, după ora 22.(Daniela Tudor)