Turismul rural în Banat, după modelul Viscri. Satele atrag prin peisaje, obiceiuri și tradiții

‘Asociaţia noastră derulează, în parteneriat cu Municipalitatea Alibunar din Serbia, proiectul ‘Un dulce sfârâit de săptămână, la Fântâna Fetei’. Ne propunem ca prin acest proiect să promovăm turismul rural de o manieră aparte, pe anumite componente specifice pe care le considerăm importante, şi anume folosirea optimă a resurselor naturale şi locale pentru îmbunătăţirea turismului. Aceasta se poate realiza prin susţinerea serviciilor şi produselor locale tradiţionale, de la realizarea lor până la marketingul şi vânzarea acestora, prin integrarea diverselor componente economice complementare şi susţinerea unei oferte turistice rurale unice’, a declarat Andrei Szabo, preşedintele Asociaţiei Euroland Banat.

Articol editat de Mirabela Afronie, 14 februarie 2016, 18:00 / actualizat: 14 februarie 2016, 20:29

Drept urmare, după modelul Viscri – brandul turismului rural din România, o asociație încearcă prin intermediul unui proiect să crească vizibilitatea comunităţilor rurale din Banat, cu accent pe natură şi ecologie, multiculturalitate, obiceiuri şi meşteşuguri tradiţionale.

Asociaţia Euroland Banat din Reşiţa derulează un proiect transfrontalier pentru promovarea unui turism rural durabil, în parteneriat cu vecinii din Serbia.

‘Asociaţia noastră derulează, în parteneriat cu Municipalitatea Alibunar din Serbia, proiectul ‘Un dulce sfârâit de săptămână, la Fântâna Fetei’. Ne propunem ca prin acest proiect să promovăm turismul rural de o manieră aparte, pe anumite componente specifice pe care le considerăm importante, şi anume folosirea optimă a resurselor naturale şi locale pentru îmbunătăţirea turismului. Aceasta se poate realiza prin susţinerea serviciilor şi produselor locale tradiţionale, de la realizarea lor până la marketingul şi vânzarea acestora, prin integrarea diverselor componente economice complementare şi susţinerea unei oferte turistice rurale unice’, a declarat Andrei Szabo, preşedintele Asociaţiei Euroland Banat.

De asemenea, prin acest proiect se doreşte realizarea unei campanie de conştientizare în comunităţile din Banat cu potenţial, prin care să fie promovată dezvoltarea unui turism rural durabil.

La ‘Fântâna Fetei’, cum se numeşte sătucul ce aparţine de Municipalitatea Alibunar, partenerii sârbi îşi propun, pe de o parte, să amenajeze un centru de informare turistică, iar pe de alta, să organizeze un târg pentru promovarea destinaţiilor de weekend şi a turismului rural. Acestea vor reprezenta şi o bună ocazie pentru actorii din turismul rural pentru a se face remarcaţi şi pentru a-şi promova oferta la vecinii din Serbia.

La solicitarea partenerilor, echipa Euroland Banat va organiza, pentru un grup din Serbia, o vizită de studiu în câteva zone rurale din Banat care au cunoscut o importantă dezvoltare având la bază turismul.

‘Ne propunem să asigurăm cadrul pentru o serie de întâlniri, discuţii libere şi schimburi de idei dintre oaspeţii sârbi şi diverşi actori locali implicaţi în turism, de la managerii pensiunilor şi mici ofertanţi de produse şi servicii conexe turismului până la administraţia locală, organizatori de evenimente şi activităţi, ONG-uri, firme, administratori de arii protejate. Asociaţia Euroland Banat susţine teza potrivit căreia turismul poate oferi o viziune strategică orientată spre comunităţile locale şi poate imprima o dezvoltare de jos în sus, bazată în special pe un turism ‘verde’, unde verde înseamnă că turistul dispune de cazare în mediul rural ori semirural, beneficiază de hrană sănătoasă, de la producători locali, renunţă la maşină şi face drumeţii, rafting, mountain biking, escaladă, speologie, vizitează arealele protejate, filmează flora şi fauna, vizitează muzeele, monumentele şi siturile arheologice rurale şi industriale, participă la festivaluri şi evenimente locale, călătoreşte cu trenul pe căi ferate istorice, vizitează staţiuni balneo, face croaziere pe Dunăre’, a precizat Andrei Szabo.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Euroland Banat, această abordare oferă nu numai o dezvoltare durabilă şi protejarea patrimoniului natural şi cultural, ci şi menţinerea în plan local, la nivelul comunităţilor, a celei mai mari părţi din beneficiile economice pe care această dezvoltare le oferă.

Proiectul este finanţat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia şi are un buget total de aproape 285.000 de euro.