„Micul dicționar de Șteireză”, o mărturie despre limba, identitatea și memoria culturală a Banatului Montan, lansat la Gaudeamus Reșița

Lansarea cărții a reunit public, oameni de cultură și reprezentanți ai mediului universitar, interesați de istoria și identitatea multiculturală a Banatului. Dincolo de valoarea sa lingvistică, lucrarea este o incursiune în trecutul unei comunități, o colecție de cuvinte, expresii și amintiri care păstrează vie legătura dintre generații.

Ce este șteireza și de unde provine acest dialect german?

Șteireza este graiul german specific comunității de origine stiriană, ai cărei strămoși provin din regiunea austriacă Steiermark. Stabilită în Banatul Montan, comunitatea și-a dezvoltat propriul mod de exprimare, dialectul fiind influențat, de-a lungul timpului, de contactul cu limba română și cu celelalte limbi vorbite în regiune.

Astfel, șteireza a dobândit particularități de pronunție, vocabular și exprimare care o diferențiază de germana literară. Este un grai care păstrează nu doar cuvinte și expresii, ci și urmele unei istorii marcate de diversitate etnică și conviețuire multiculturală.

Poetul Adrian Borcean consideră că volumul Adrianei Roșioru-Jurcău depășește cu mult granițele unui dicționar obișnuit. Este o carte despre limbă, memorie, identitate și apartenență, dar și o mărturie despre o comunitate și despre un grai transmis din generație în generație.

Acesta rememorează perioada în care a locuit și a muncit la Anina, precum și întâlnirile cu familiile de etnici germani din cartierele orașului.

„Am regăsit cuvinte pe care chiar și noi, românii, încă le folosim și cred că această carte, acest dicționar, este un semnal de alarmă, un strigăt oarecum, o Arcă a lui Noe, cum am descris-o eu în prezentarea făcută la Târgul de Carte Gaudeamus din Reșița, pentru că încearcă să mențină acest dialect viu”, a subliniat Adrian Borcean pentru Radio Reşiţa.

Pentru poet, volumul reprezintă o adevărată mostră de Banat Montan, o carte care merită să se regăsească în bibliotecile celor care cunosc istoria Aninei și a comunităților sale.

Ce descoperim în „Micul dicționar de Șteireză”?

Volumul reunește cuvinte și expresii specifice șteirezei, explicații în limba română, fotografii și mărturii care reconstruiesc atmosfera comunității de odinioară.

Cartea nu este doar un instrument de documentare lingvistică, ci și un document de memorie colectivă, care surprinde felul în care limba a contribuit la formarea identității unei comunități.

Criticul literar dr. Ada Cruceanu-Chiseliță a remarcat tocmai această dimensiune culturală și afectivă a lucrării, subliniind legătura dintre grai, istorie și memoria locului.

Pornind de la unul dintre saluturile specifice comunității, aceasta a evidențiat frumusețea și particularitățile limbii vorbite la Anina, dar și importanța consemnării unor expresii care fac parte din patrimoniul comun al locuitorilor Banatului Montan.

În opinia sa, dicționarul păstrează o parte din istoria unei comunități și din ceea ce poate fi numit limba sufletului.

Cum a luat naștere dicționarul de șteireză?

Realizarea volumului are la bază și legătura personală a autoarei Adriana Roșioru-Jurcău cu această comunitate. Demersul editorial a fost construit în timp, prin întâlniri, documentare și interviuri cu foști locuitori ai Aninei, ale căror amintiri și experiențe au contribuit la recuperarea unor cuvinte și expresii aflate în pericol de dispariție.

Editorul Marilena Tudor, reprezentant al Editurii Universității de Vest din Timișoara, a evidențiat importanța apariției acestui volum pentru comunitatea locală și pentru publicul interesat de patrimoniul cultural regional.

„Ne bucurăm să aducem în atenția publicului un volum din Caraș pentru cărășeni, mai ales pentru comunitatea din Anina. Este vorba despre «Micul dicționar de Șteireză», dialect german vorbit în Banatul Montan, al doamnei Adriana Roșioru-Jurcău. Este un volum mult mai mult decât un dicționar. Este o carte despre o comunitate, despre viața acestei comunități, despre nemții din Banatul Montan, din Steierdorf, «nemții mei», cum le spune Adriana de câte ori se referă la ei”, a declarat Marilena Tudor pentru Radio Reşiţa.

Aceasta a apreciat și emoția momentului lansării, în care numeroși participanți s-au regăsit în cuvintele și expresiile consemnate în paginile cărții. Pentru mulți dintre cei prezenți, volumul a însemnat o reîntâlnire cu propriile amintiri și cu oameni, locuri și întâmplări din trecutul Aninei.

De ce este importantă păstrarea graiului șteirez?

Într-o perioadă în care ștaireza este vorbită de tot mai puțini oameni, consemnarea și transmiterea acestui dialect devin esențiale pentru conservarea patrimoniului cultural al Banatului Montan.

Prin această lucrare, Adriana Roșioru-Jurcău contribuie la recuperarea unei moșteniri lingvistice care riscă să se piardă odată cu dispariția generațiilor care au folosit-o în viața de zi cu zi.

„Micul dicționar de Șteireză” este, astfel, mai mult decât o colecție de termeni și explicații. Este o mărturie despre istoria unei comunități, despre conviețuirea etnică și despre identitatea multiculturală a Banatului Montan.

Prezentată în cadrul primei ediții a Târgului de Carte Gaudeamus de la Reșița, cartea Adrianei Roșioru-Jurcău atrage atenția asupra importanței păstrării graiurilor locale și a memoriei culturale. Volumul poate fi procurat de la Editura Universității de Vest din Timișoara.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro