Proteste violente în Franța: confruntări cu poliția la Paris și Marsilia. Aproximativ 400.000 de manifestanți au ieșit în stradă
Proteste în Franța, 24 octombrie 2026. Aproximativ 400.000 de oameni au ieșit în stradă. Violențe la Paris și Marsilia, magazine jefuite și 70.000 de polițiști mobilizați.
Articol editat de Adam Valentina, 25 octombrie 2026, 08:40
Franța se confruntă cu un nou val de proteste, după ce sute de mii de persoane au participat sâmbătă, 24 octombrie 2026, la manifestații împotriva creșterii costului vieții și a inegalităților sociale. Deși majoritatea demonstrațiilor au fost pașnice, seara au izbucnit violențe la Paris, Marsilia și în alte orașe. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar mai multe magazine au fost jefuite.
Potrivit Ministerului francez de Interne, aproximativ 400.000 de persoane au participat la protestele organizate în întreaga țară. Sindicatele susțin însă că numărul manifestanților a fost de două ori mai mare, relatează Reuters, citată de Radio România.
Cea mai importantă manifestație s-a desfășurat la periferia de sud-est a Parisului, unde cel puțin 110.000 de oameni s-au adunat pentru a protesta față de dificultățile economice și adâncirea inegalităților.
Violențe la Paris și Marsilia. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă
Situația s-a deteriorat după încheierea manifestațiilor pașnice, când grupuri de persoane au intrat în conflict cu forțele de ordine.
La Paris, polițiștii antirevoltă au intervenit împotriva unui grup de aproximativ 500 de tineri cu glugi, folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Manifestanții violenți s-au dispersat ulterior.
La Marsilia, al doilea oraș ca mărime al Franței, mai mulți tineri au incendiat pubele pentru a bloca circulația și au aruncat cu pietre și sticle spre polițiști.
Autoritățile au anunțat că mai multe spații comerciale au fost jefuite, inclusiv două magazine de bijuterii.
Incidente au fost raportate și în alte orașe franceze, printre care Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes și Toulouse.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că în timpul manifestațiilor au fost identificate grupuri care s-au desprins de restul protestatarilor și au încercat să provoace violențe. Oficialul a acuzat activiști de extremă stângă și grupări infracționale de implicare în aceste incidente.
70.000 de polițiști și jandarmi mobilizați în Franța
Autoritățile franceze au desfășurat o amplă operațiune de securitate, mobilizând 70.000 de polițiști și jandarmi, cu 10.000 mai mulți decât în weekendul precedent.
Măsurile au fost adoptate după violențele din 17 octombrie, când numeroase magazine și spații comerciale au fost vandalizate sau jefuite.
Ministrul de Interne a susținut că incidentele din 24 octombrie au fost mai puțin intense decât cele din săptămâna precedentă, datorită unei mai bune pregătiri a forțelor de ordine.
Oficialul a avertizat și asupra unor posibile confruntări între activiști de extremă dreaptă și grupări de stânga, în special în orașele Nisa și Montpellier.
Parisul, afectat de restricții: peste 20 de stații de metrou închise
Măsurile de securitate au afectat semnificativ activitatea din capitala Franței.
Comercianții și-au protejat vitrinele cu panouri, numeroase magazine au rămas închise, iar peste 20 de stații de metrou au fost închise preventiv.
Mai multe instituții culturale importante, inclusiv Muzeul Luvru, Muzeul Orsay și Opera din Paris, nu au primit vizitatori pe parcursul zilei.
Organizațiile patronale le-au recomandat comercianților să își suspende activitatea, după pagubele provocate de violențele din weekendul anterior.
Restricțiile au afectat inclusiv turiștii aflați în capitala franceză.
De ce protestează francezii? Nemulțumirile au pornit din școli
Actualul val de proteste a început în septembrie 2026, prin manifestații de mici dimensiuni organizate de elevi din suburbiile Parisului, nemulțumiți de condițiile din unitățile de învățământ.
Mișcarea s-a extins rapid, transformându-se într-o contestare mai amplă a politicilor economice ale guvernului francez.
Printre principalele nemulțumiri ale manifestanților se numără creșterea costului vieții, inegalitățile sociale și modul în care autoritățile au intervenit la protestele precedente.
Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii de stânga radicală La France Insoumise, a participat la manifestația de la Paris și a declarat că protestele ar putea continua săptămânal dacă președintele Emmanuel Macron nu va răspunde revendicărilor sociale.
Protestele se extind și în alte țări europene
Mișcarea de contestare din Franța a inspirat manifestații și în alte state europene.
La Bruxelles, poliția belgiană a folosit gaze lacrimogene și spray cu piper în confruntările cu manifestanți antiguvernamentali.
Proteste au fost organizate și în mai multe orașe din Italia, pentru al doilea weekend consecutiv, dar și în Albania.
În Franța, tensiunile politice au fost alimentate și de congresul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, desfășurat la Orléans.
În acest oraș, primul marș autorizat al zilei de sâmbătă s-a desfășurat pașnic, participanții manifestând împotriva extremei drepte.