Natalitatea în România continuă să scadă. Caraș-Severin a pierdut aproape 1.500 de locuitori prin sporul natural negativ în primele opt luni din 2026

Natalitatea scade în Caraș-Severin: 966 de nașteri și un spor natural negativ de 1.494 de persoane în 2026. Ce arată datele INS și INSCOP.

Articol editat de Adam Valentina, 19 octombrie 2026, 10:28

România se confruntă cu o problemă demografică tot mai accentuată: se nasc mai puțini copii decât numărul persoanelor care mor, iar județul Caraș-Severin se numără printre zonele afectate de acest fenomen. Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate în octombrie 2026, arată că, în primele opt luni ale anului, în Caraș-Severin au fost înregistrate 966 de nașteri, cu aproximativ 5% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, Barometrul Național al Tinerilor, realizat de INSCOP Research, evidențiază dificultățile economice și locative cu care se confruntă generațiile tinere.

Caraș-Severin: aproape 2,5 decese la fiecare naștere

Potrivit datelor statistice publicate la 12 octombrie 2026, în județul Caraș-Severin au fost înregistrate 966 de nașteri în perioada ianuarie–august 2026, față de 1.015 în intervalul corespunzător al anului precedent.

Deși luna august a adus 168 de nașteri, cel mai ridicat nivel lunar din ultimii aproape doi ani, evoluția generală rămâne negativă.

În aceeași lună au fost înregistrate 323 de decese, ceea ce înseamnă un spor natural negativ de 155 de persoane.

La nivelul primelor opt luni ale anului 2026, sporul natural în Caraș-Severin a fost de minus 1.494 de persoane. Practic, la fiecare copil născut au revenit aproximativ 2,5 decese.

Aceste cifre descriu diferența dintre nașteri și decese, fără a include efectele migrației asupra populației județului.

România: peste 5.600 de decese mai mult decât nașteri într-o singură lună

La nivel național, datele INS pentru august 2026 indică:

• 13.243 de nașteri, cu 254 mai puține decât în iulie;

• 18.875 de decese;

• un spor natural negativ de 5.632 de persoane.

Numărul deceselor a fost de aproximativ 1,4 ori mai mare decât cel al nașterilor.

Dezechilibrul demografic ridică probleme privind îmbătrânirea populației, sustenabilitatea sistemului de pensii, serviciile publice și viitorul comunităților rurale.

Barometrul INSCOP: peste 60% dintre tineri nu dețin o locuință proprie

Problemele economice și dificultățile de acces la o locuință reprezintă o parte importantă a contextului în care tinerii iau decizii privind întemeierea unei familii.

Potrivit Barometrului Național al Tinerilor, publicat de INSCOP Research la 12 martie 2026, 61,8% dintre românii cu vârste între 18 și 35 de ani declară că nu dețin o locuință în proprietate personală.

În ceea ce privește situația locativă, 36,6% dintre respondenți locuiesc cu părinții, socrii sau familia extinsă, iar 19,2% stau în chirie.

În același sondaj, 15,5% dintre tineri au indicat chiria drept cheltuiala care le afectează cel mai mult bugetul lunar.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane cu vârste între 18 și 35 de ani, în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2025, cu o marjă maximă de eroare de ±2,95%.

Barometrul nu stabilește că dificultățile financiare sunt cauza directă a scăderii natalității, dar oferă informații relevante despre condițiile materiale în care tinerii își construiesc planurile de viitor.

Caraș-Severin, între natalitate scăzută și depopulare

Datele anuale arată că problemele demografice din Caraș-Severin nu sunt recente.

În anul 2025, județul a înregistrat 1.498 de născuți-vii și 3.588 de decese, potrivit datelor semidefinitive INS. Sporul natural a fost de minus 2.090 de persoane.

Comparativ cu anul 2024, când au fost înregistrate 1.708 nașteri, scăderea este de aproximativ 12,3%. Seria arată scăderea numărului de nașteri în ultimul deceniu, cu fluctuații între ani.

Reducerea natalității, combinată cu îmbătrânirea populației și plecarea tinerilor către alte regiuni sau în străinătate, poate avea consecințe pe termen lung pentru localitățile din Banatul de Munte.

Un număr tot mai mic de copii poate influența organizarea serviciilor publice, în timp ce diminuarea populației active pune presiune asupra economiei locale. Amploarea acestor efecte depinde însă și de migrație, investiții și evoluția economică a județului.

Foto creata cu AI

Urmărește-ne și pe Google News