Să ne cunoaştem însemnele naţionale! Află ce reprezintă stema oraşului tău

De asemenea, 105 din 217 oraşe au steme ilegale.

REŞIŢA

Stema municipiului Reşiţa, aprobată în anul 2003, se compune dintr-un scut cu marginile rotunjite, tăiat în bandă şi în bară. În primul câmp de culoare azur se află o frunză de stejar cu grindă de aur şi exprimă bogăţia silvică a zonei, potenţialul turistic şi perspectiva ecologică a localităţii.

În câmpul al doilea se află un furnal roşu, în al treilea – o liră de aur, iar în chef, pe fond roşu, o locomotive. Furnalul şi locomotivele amintesc de tradiţia industrială de peste două secole a oraşului, ce s-a dezvoltat în jurul industriei metalurgice şi de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în jurul producţiei de locomotive. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu 7 turnuri şi reprezintă rangul localităţii, de municipiu, reşedinţă de judeţ.

CARANSEBEŞ

Stema Caransebeşului a fost elaborată în anul 1999 şi se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă, având  trei cartiere în culorile tricolorului românesc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri, specifică municipiilor. Primul cartier, pe roşu, conţine o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuţite şi poarta centrală închisă, însoţită de un „soare răsare” şi o lună, ambele de aur. Deasupra cetăţii planează un braţ drept cu spadă, tot de argint. Armele cartierului fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeşul este atestat documentar şi în care oraşul fortificat cunoaşte o puternică dezvoltare. Capitală de district timp de aproape cinci secole, Caransebeşul este cunoscut ca un bastion de apărare al Creştinătăţii împotriva invaziei păgâne. Braţul cu spadă face aluzie şi la rangul nobiliar acordat multor conducători militari localnici de către suveranii acelor vremuri, iar cei doi aştri semnifică libertatea, belşugul, veşnicia, dar şi înnoirea Caransebeşului. Capul de scut colorat în roşu – culoare ce semnifică suveranitate şi putere – reprezintă continuitatea din punct de vedere heraldic din anul 1503 şi apoi 1930. Cartierul al doilea, pe albastru – culoare ce semnifică credinţa, speranţa şi sinceritatea – este rezervat credinţei creştine a locuitorilor municipiului şi îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu suliţa anticristul, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe şi solzii animalului sunt executate din aur. Caransebeşul a fost şi este Episcopie, dar a avut tradiţie militară. De aceea, acest Sfânt militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeş, care reprezintă de fapt victoria Binelui împotriva Răului, evocă cum nu se poate mai bine puterea credinţei creştin-ortodoxe a caransebeşenilor. Al treilea cartier, pe aur, este rezervat perioadei romanice, perioadă ale cărei vestigii s-au descoperit la Tibiscum. Soldatul roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliţă cu vârful în jos este întruchiparea lui Virtus, zeul roman al curajului, personaj regăsit pe reversul monedelor romane care circulau la acea vreme în municipiul Tibiscum.

Articol editat de Mirabela Afronie, 18 mai 2014, 17:07 / actualizat: 18 mai 2014, 19:50

Cinci judeţe din ţară folosesc însemne ilegale. Stemele din Braşov, Călăraşi, Harghita, Tulcea şi Vrancea nu sunt aprobate de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Elaborarea acestora se face potrivit normelor stricte ale științei și artei heraldice, ţinând cont și de tradițiile locale.

Stema judeţului Caraş-Severin este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 1998. Aceasta are următoarea înfățișare: în scutul albastru se află un legionar roman, purtând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mâna stângă sprijinind sulița, toate de argint. Personajul este flancat de câte un ecuson roșu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stânga, cu două ciocane încrucișate, suprapuse peste o roată dințată, ambele din același metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale.

Legionarul roman și podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfășurat în antichitate în această zonă. Deviza “Virtus Romana Rediviva” amintește de vitejia ostașilor regimentului de graniță din Banat. Albina evocă tradiționala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele două ciocane încrucișate sunt un străvechi simbol al mineritului. Roata dințată evocă activitățile economice specifice zonei și evidențiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria extractivă și metalurgică.

Judeţul Caraş-Severin a avut de-a lungul timpului mai multe steme. Vezi aici o galerie foto:

De asemenea, 105 din 217 oraşe au steme ilegale.

REŞIŢA

Stema municipiului Reşiţa, aprobată în anul 2003, se compune dintr-un scut cu marginile rotunjite, tăiat în bandă şi în bară. În primul câmp de culoare azur se află o frunză de stejar cu grindă de aur şi exprimă bogăţia silvică a zonei, potenţialul turistic şi perspectiva ecologică a localităţii.

În câmpul al doilea se află un furnal roşu, în al treilea – o liră de aur, iar în chef, pe fond roşu, o locomotive. Furnalul şi locomotivele amintesc de tradiţia industrială de peste două secole a oraşului, ce s-a dezvoltat în jurul industriei metalurgice şi de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în jurul producţiei de locomotive. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu 7 turnuri şi reprezintă rangul localităţii, de municipiu, reşedinţă de judeţ.

CARANSEBEŞ

Stema Caransebeşului a fost elaborată în anul 1999 şi se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă, având  trei cartiere în culorile tricolorului românesc. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri, specifică municipiilor. Primul cartier, pe roşu, conţine o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuţite şi poarta centrală închisă, însoţită de un „soare răsare” şi o lună, ambele de aur. Deasupra cetăţii planează un braţ drept cu spadă, tot de argint. Armele cartierului fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeşul este atestat documentar şi în care oraşul fortificat cunoaşte o puternică dezvoltare. Capitală de district timp de aproape cinci secole, Caransebeşul este cunoscut ca un bastion de apărare al Creştinătăţii împotriva invaziei păgâne. Braţul cu spadă face aluzie şi la rangul nobiliar acordat multor conducători militari localnici de către suveranii acelor vremuri, iar cei doi aştri semnifică libertatea, belşugul, veşnicia, dar şi înnoirea Caransebeşului. Capul de scut colorat în roşu – culoare ce semnifică suveranitate şi putere – reprezintă continuitatea din punct de vedere heraldic din anul 1503 şi apoi 1930. Cartierul al doilea, pe albastru – culoare ce semnifică credinţa, speranţa şi sinceritatea – este rezervat credinţei creştine a locuitorilor municipiului şi îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu suliţa anticristul, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe şi solzii animalului sunt executate din aur. Caransebeşul a fost şi este Episcopie, dar a avut tradiţie militară. De aceea, acest Sfânt militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeş, care reprezintă de fapt victoria Binelui împotriva Răului, evocă cum nu se poate mai bine puterea credinţei creştin-ortodoxe a caransebeşenilor. Al treilea cartier, pe aur, este rezervat perioadei romanice, perioadă ale cărei vestigii s-au descoperit la Tibiscum. Soldatul roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliţă cu vârful în jos este întruchiparea lui Virtus, zeul roman al curajului, personaj regăsit pe reversul monedelor romane care circulau la acea vreme în municipiul Tibiscum.