Cât de pregătiți sunt românii pentru un cutremur? 88% spun că știu cum să reacționeze, dar numai 44% au un plan de urgență

88% dintre români spun că știu ce să facă în caz de cutremur, dar numai 44% au un plan cu familia. Ce arată studiul IRES realizat pentru UNSAR.

Articol editat de Adam Valentina, 13 octombrie 2026, 06:00

Românii se consideră bine informați despre comportamentul pe care trebuie să îl adopte în cazul unui cutremur, însă puțini au luat măsuri concrete de pregătire. Potrivit unui studiu IRES, realizat la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), 88% dintre români declară că știu cum să reacționeze în cazul unui seism, dar numai 44% au discutat cu familia și au stabilit un plan pentru o asemenea situație.

Rezultatele cercetării sociologice, prezentate luni, 12 octombrie 2026, evidențiază diferența dintre percepția asupra propriei pregătiri și măsurile efective de prevenție adoptate de populație.

Studiu IRES: 88% dintre români spun că știu ce trebuie să facă în caz de cutremur

Potrivit cercetării realizate la solicitarea UNSAR, majoritatea românilor consideră că dețin informațiile necesare pentru a reacționa corect în cazul unui cutremur.

Cu toate acestea, procentul persoanelor care au făcut pregătiri concrete este mult mai redus.

Principalele rezultate ale studiului IRES:

• 88% dintre respondenți declară că știu cum ar trebui să reacționeze în cazul unui cutremur;
• 44% au discutat în familie și au stabilit un plan pentru o astfel de situație;
• 40% au pregătit un kit de prim ajutor;
• 76% consideră că locuința în care trăiesc este rezistentă la cutremur.

Datele arată că, deși nivelul declarat de informare este ridicat, pregătirea practică pentru un posibil seism rămâne limitată.

Procentele reflectă răspunsurile participanților la sondaj, nu o verificare practică a modului în care aceștia ar reacționa în timpul unui cutremur.

76% dintre români cred că locuințele lor sunt rezistente la cutremur

Un alt rezultat important al cercetării privește percepția populației asupra siguranței clădirilor în care locuiește.

Conform studiului, 76% dintre români consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur.

Dintre aceștia:

• 23% dintre respondenți apreciază locuința drept „foarte rezistentă”;
• 53% consideră că locuința este „rezistentă”.

UNSAR atrage atenția că încrederea în rezistența unei locuințe nu ar trebui să reducă importanța pregătirii pentru situații de urgență.

Percepția proprietarilor asupra siguranței locuinței nu echivalează cu o expertiză tehnică privind rezistența seismică a clădirii.

UNSAR: Pregătirea pentru cutremur trebuie însoțită de protecție financiară

Reprezentanții industriei asigurărilor subliniază că un cutremur poate avea consecințe importante atât asupra siguranței oamenilor, cât și asupra situației financiare a familiilor afectate.

Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, atrage atenția că încrederea românilor în rezistența propriilor locuințe nu trebuie să diminueze importanța pregătirii pentru un posibil seism.

Potrivit acestuia, prevenția și protecția financiară trebuie abordate împreună, având în vedere că pagubele produse de un cutremur pot genera costuri semnificative pentru proprietari.

În acest context, UNSAR desfășoară, pe parcursul lunii octombrie, campania de comunicare „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi”, prin care promovează informarea, prevenirea riscurilor și protejarea financiară a locuințelor.

Planul de urgență și kitul de prim ajutor, măsuri recomandate familiilor

Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR, subliniază necesitatea transformării informațiilor despre riscuri în măsuri concrete.

Campania „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi” urmărește să îi încurajeze pe români să discute în familie despre situațiile de urgență, să pregătească din timp un kit de prim ajutor și să aleagă o asigurare adecvată pentru locuință.

Aceste măsuri pot contribui la o mai bună pregătire pentru evenimente neprevăzute și la reducerea consecințelor financiare ale acestora.

Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență în caz de cutremur? Recomandările IGSU și DSU

Pregătirea unui rucsac de urgență este una dintre măsurile recomandate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

Acesta trebuie să conțină resurse care să permită unei persoane sau unei familii să se descurce în primele 72 de ore după producerea unui cutremur, a unei inundații sau a altei calamități.

Ghidurile Ministerului Afacerilor Interne și campania națională „Nu tremur la cutremur” recomandă constituirea unor rezerve pentru 3–5 zile, în cazul în care populația este nevoită să părăsească locuința.

Lista obiectelor esențiale pentru rucsacul de urgență

1. Apă potabilă

Apa este una dintre cele mai importante resurse în cazul unei situații de urgență.

Ministerul Afacerilor Interne menționează în lista orientativă minimum 4 litri de apă. Pentru dimensionarea rezervelor în funcție de numărul membrilor familiei, ISU Maramureș recomandă cel puțin 2 litri de apă de persoană pe zi, adică minimum 6 litri pentru fiecare persoană în primele 72 de ore.

Cantitatea trebuie adaptată necesităților individuale, temperaturii și perioadei pentru care sunt pregătite rezervele.

2. Alimente neperisabile

Rucsacul trebuie să conțină produse alimentare compacte, ușoare și care pot fi consumate fără preparare termică.

Sunt recomandate conservele, batoanele energizante, biscuiții și alimentele deshidratate. Este util și un desfăcător de conserve.

3. Trusă de prim ajutor

Aceasta poate include pansamente sterile, leucoplast, fașă elastică, foarfecă, mănuși de protecție, materiale antiseptice și pături sau folii izoterme.

În trusele mai complexe poate fi inclus și un garou hemostatic, care trebuie utilizat numai potrivit indicațiilor și instruirii specifice.

Nu trebuie uitate medicamentele personale, în special în cazul persoanelor care urmează tratamente de lungă durată.

4. Articole pentru adăpost și protecție împotriva frigului

O pătură sau un sac de dormit, haine de schimb și îmbrăcăminte adecvată sezonului pot fi esențiale atunci când locuința nu mai poate fi folosită.

5. Aparate utile pentru comunicare și orientare

În rucsacul de urgență trebuie să se regăsească un aparat radio AM/FM cu baterii, o lanternă, baterii de rezervă și un fluier pentru semnalarea poziției în caz de nevoie.

Sunt utile și o baterie externă (powerbank) și cablurile necesare încărcării telefonului mobil.

Aparatul radio poate deveni o sursă importantă de informare atunci când alimentarea cu energie electrică sau serviciile de internet sunt întrerupte.

6. Acte personale și bani

Sunt recomandate fotocopii ale documentelor de identitate, pașaportului, certificatelor și altor acte importante, păstrate într-o folie impermeabilă.

Este indicată și existența unei sume de bani în numerar.

7. Articole de igienă personală

Rucsacul trebuie să includă produse de igienă, precum săpun, pastă și periuță de dinți, hârtie igienică, șervețele umede și dezinfectant.

8. Alte obiecte utile

Un briceag multifuncțional, o agendă cu numere importante de telefon și o hartă a zonei pot fi de ajutor în situații de urgență.

Conținutul rucsacului trebuie adaptat fiecărei familii, astfel încât să acopere necesitățile reale ale membrilor acesteia.

Unde trebuie păstrat rucsacul de urgență și cât de des trebuie verificat?

Potrivit recomandărilor pentru pregătirea populației, rucsacul de urgență trebuie ales și organizat astfel încât să poată fi transportat cu ușurință.

Este indicat să fie robust, confortabil și să aibă mai multe compartimente pentru distribuirea eficientă a obiectelor.

Rucsacul trebuie păstrat într-un loc accesibil, de preferat în apropierea ieșirii din locuință, astfel încât să poată fi luat rapid atunci când evacuarea este sigură și necesară.

Specialiștii recomandă verificarea periodică a conținutului, înlocuirea alimentelor expirate și a bateriilor descărcate și actualizarea rezervelor de apă.

O atenție specială trebuie acordată familiilor care au copii mici, bebeluși, persoane cu dizabilități sau animale de companie.

În funcție de situație, rucsacul trebuie completat cu lapte praf, scutece, hrană pentru animale, medicamente, echipamente medicale și alte produse specifice.

Pregătirea rucsacului înainte de producerea unei situații de urgență poate reduce timpul necesar evacuării și poate asigura accesul la resurse esențiale în primele zile după un dezastru.

Recomandările detaliate pot fi consultate pe platforma oficială Fiipregatit.ro și pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne.

Planul familial pentru cutremur. Ce recomandă autoritățile?

Pe lângă rucsacul de urgență, IGSU recomandă ca fiecare familie să aibă un plan stabilit înaintea producerii unui cutremur.

Membrii familiei trebuie să cunoască riscurile existente în locuință, locurile în care se pot proteja și amplasarea robinetelor de gaz și apă, precum și a întrerupătoarelor pentru alimentarea cu energie electrică.

De asemenea, este important să știe cum pot lua legătura unii cu ceilalți după producerea unui dezastru și să stabilească din timp un loc sigur de întâlnire, în situația în care sunt separați.

Autoritățile recomandă identificarea mobilierului sau obiectelor care pot cădea și fixarea corespunzătoare a acestora.

Un plan discutat și exersat în familie poate reduce confuzia și poate contribui la adoptarea unor decizii mai sigure în timpul unei situații de urgență.

Asigurarea obligatorie PAD: ce pagube sunt acoperite în caz de cutremur?

UNSAR reamintește că, în România, asigurarea obligatorie a locuinței, cunoscută sub denumirea de PAD, oferă protecție financiară, în limitele stabilite de lege, pentru pagubele produse de trei categorii de riscuri:

• Cutremure;
• Inundații naturale;
• Alunecări de teren.

Pe lângă asigurarea obligatorie, proprietarii pot încheia și polițe facultative, care oferă un nivel extins de protecție, în funcție de condițiile contractuale.

Acestea pot acoperi valoarea reală a clădirii și/sau a bunurilor deținute și pot include, pe lângă dezastrele naturale, riscuri precum:

• Incendii și explozii;
• Furtuni și căderi de corpuri;
• Inundații provocate de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare sau termoficare;
• Defecțiuni ale centralei termice;
• Daune produse bunurilor electronice și electrocasnice.

Există, de asemenea, soluții de asigurare pentru diferite categorii de bunuri din locuință, precum și polițe de răspundere civilă față de vecini, pentru prejudiciile produse accidental.

Cât de pregătiți suntem, în realitate, pentru un cutremur?

Rezultatele studiului IRES readuc în atenție importanța pregătirii individuale și familiale în cazul unui seism.

Deși 88% dintre români declară că știu cum trebuie să reacționeze, mai puțin de jumătate au stabilit un plan împreună cu familia.

Diferența dintre cunoașterea declarată și pregătirea practică ridică o întrebare importantă: cât de pregătiți suntem pentru un cutremur puternic și câți dintre noi am luat măsuri concrete pentru siguranța familiei?

Studiul a fost făcut public în contextul campaniei UNSAR dedicate siguranței locuințelor și prevenției riscurilor.

Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România a fost înființată în 1994 și reprezintă 23 de companii, care dețin peste 90% din piața locală a asigurărilor.

Sursa: UNSAR – cercetare sociologică IRES

Foto infocons.ro