Ascultă Radio România Reșița Live

Înșelătoriile online cu AI, tot mai greu de recunoscut. Cum te protejezi

Inteligența artificială face fraudele online tot mai convingătoare. Un studiu arată că 47% dintre britanici identifică tot mai greu ce este real online.

pixabay - inteligenta artificiala

Articol editat de Adam Valentina, 10 octombrie 2026, 12:01

Înșelătoriile online devin tot mai greu de recunoscut din cauza inteligenței artificiale. Aproape jumătate dintre utilizatori nu mai știu ce este real pe internet

Inteligența artificială (AI) schimbă metodele folosite de infractorii cibernetici, iar înșelătoriile online devin tot mai convingătoare. Vocile celor apropiați pot fi imitate, imaginile și videoclipurile pot fi falsificate, iar mesajele frauduloase sunt din ce în ce mai greu de deosebit de comunicările autentice. Un studiu publicat la sfârșitul lunii septembrie 2026 arată că 47% dintre adulții britanici consideră că este tot mai dificil să identifice informațiile reale în mediul online.

Studiu: 47% dintre britanici spun că este tot mai greu să recunoască o înșelătorie online

Un studiu realizat în Marea Britanie și prezentat pe 30 septembrie 2026 de National Trading Standards, autoritatea responsabilă de protecția consumatorilor, evidențiază îngrijorarea publicului față de fraudele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Potrivit cercetării, realizate pe un eșantion de 2.000 de adulți, în perioada 18–22 septembrie 2026:

  • 47% consideră că devine tot mai dificil să distingă informațiile autentice de cele false pe internet;

  • 24% se declară copleșiți de sofisticarea tot mai mare a fraudelor;

  • 35% cred că inteligența artificială va face înșelătoriile și mai greu de identificat;

  • 31% verifică mai atent mesajele, e-mailurile și site-urile;

  • 79% sunt îngrijorați că o persoană apropiată ar putea deveni victima unei fraude realizate cu AI.

Datele se referă la respondenții din Marea Britanie și nu reprezintă statistici privind populația României.

Sursa: National Trading Standards, sondaj realizat în Marea Britanie, septembrie 2026

Cum folosesc infractorii inteligența artificială pentru a păcăli victimele

Specialiștii National Trading Standards au identificat mai multe tehnici prin care AI este utilizată pentru a face fraudele mai credibile.

Printre acestea se numără site-urile false care imită paginile unor companii cunoscute, videoclipurile de tip deepfake, clonarea vocilor și imaginile generate artificial.

Una dintre cele mai periculoase metode este clonarea vocii unei persoane apropiate.

Cu ajutorul unor înregistrări audio scurte, infractorii pot reproduce vocea unui membru al familiei și pot solicita bani, invocând o urgență medicală, un accident sau o altă situație gravă.

Comisia Federală pentru Comerț din Statele Unite (FTC) avertizează că asemenea înșelătorii pot deveni extrem de convingătoare, deoarece victima are impresia că vorbește cu cineva cunoscut.

Deepfake: persoane cunoscute folosite pentru promovarea unor investiții false

O altă metodă presupune utilizarea tehnologiei deepfake, care permite modificarea sau generarea unor imagini și videoclipuri în care persoane reale par să spună sau să facă lucruri care nu s-au întâmplat.

Aceste materiale pot fi utilizate pentru promovarea unor investiții fictive, a unor platforme financiare frauduloase sau pentru obținerea datelor personale.

Și Poliția Română a analizat riscurile asociate inteligenței artificiale, inclusiv folosirea unor materiale video false pentru a convinge victimele să transfere bani sau să ofere acces la conturile personale.

Un ghid publicat de instituție în 2026 tratează inclusiv manipularea digitală, clonarea vocilor și atacurile de tip phishing realizate cu ajutorul AI.

Mesajele frauduloase nu mai conțin neapărat greșeli de exprimare

Multă vreme, greșelile gramaticale, traducerile defectuoase sau formulările neobișnuite reprezentau indicii importante pentru identificarea mesajelor suspecte.

Inteligența artificială schimbă această situație.

Infractorii pot genera rapid e-mailuri și mesaje bine redactate, personalizate și adaptate limbii destinatarului.

Acestea pot părea trimise de bănci, companii de curierat, instituții publice sau platforme comerciale.

Specialiștii în protecția consumatorilor avertizează că absența greșelilor de scriere nu mai reprezintă o garanție a autenticității unui mesaj.

Cum ne protejăm de înșelătoriile realizate cu inteligență artificială

Autoritățile recomandă verificarea independentă a informațiilor și evitarea deciziilor luate sub presiune.

Câteva măsuri esențiale sunt:

  1. Nu transferați bani imediat, chiar dacă solicitarea pare să vină din partea unei persoane cunoscute.

  2. Verificați identitatea apelantului, contactând persoana respectivă la un număr de telefon cunoscut.

  3. Nu accesați linkuri suspecte primite prin SMS, e-mail sau aplicații de mesagerie.

  4. Nu comunicați parole, coduri de autentificare sau date bancare unor persoane care vă contactează nesolicitat.

  5. Verificați separat site-urile și ofertele comerciale, mai ales când prețurile sunt neobișnuit de mici.

  6. Fiți atenți la mesajele urgente, prin care vi se cere să acționați imediat pentru a evita o presupusă pierdere financiară.

FTC recomandă inclusiv stabilirea unei parole sau a unui cuvânt de verificare în familie, pentru situațiile în care cineva solicită telefonic bani în numele unei persoane apropiate.

În România, persoanele care suspectează o fraudă informatică pot contacta banca pentru blocarea tranzacțiilor, pot sesiza Poliția și pot raporta incidentul către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Inteligența artificială schimbă regulile siguranței pe internet

Concluzia specialiștilor este că inteligența artificială nu creează neapărat metode complet noi de înșelăciune, ci le face pe cele existente mai rapide, mai personalizate și mai credibile.

Fraudele comerciale, investițiile false, înșelătoriile sentimentale și tentativele de furt al datelor personale pot fi dezvoltate acum cu instrumente automate, capabile să producă volume mari de conținut fals.

În aceste condiții, o voce familiară, un videoclip aparent autentic sau un mesaj redactat impecabil nu mai sunt suficiente pentru a demonstra că informația este reală.

Verificarea sursei și confirmarea identității interlocutorului devin măsuri esențiale de protecție în mediul digital.

Foto pixabay.com