CCR: Nu a existat conflict juridic între Guvern și Înalta Curte privind restanțele salariale ale magistraților
CCR a decis că nu a existat conflict juridic între Guvern și ÎCCJ în cazul restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea lui Ilie Bolojan a fost respinsă.
Articol editat de Adam Valentina, 7 octombrie 2026, 14:43
Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri, 7 octombrie 2026, că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul plății restanțelor salariale ale magistraților. CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan.
Decizia vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată și a câștigat, în primă instanță, procesul privind plata restanțelor salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
De ce a sesizat Ilie Bolojan Curtea Constituțională
Premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională în luna iulie, susținând că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în administrarea finanțelor publice.
Argumentul Guvernului a fost că puterea judecătorească nu are competența de a stabili modul în care sunt distribuiți banii publici din bugetul general consolidat și nici de a obliga Executivul să aloce sume unui anumit sector.
Bolojan susținea, de asemenea, că o astfel de intervenție ar afecta echilibrul bugetar național și ar reprezenta o ingerință în activitatea Executivului.
Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească restanțele salariale
Procesul care a stat la baza sesizării CCR a fost soluționat în primă instanță pe 5 mai 2026.
Curtea de Apel București a admis atunci acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat o valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru restanțele salariale câștigate în instanță.
Penalități prevăzute pentru întârzierea plăților
Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la data la care aceasta va rămâne definitivă.
În cazul întârzierii, instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi, ceea ce ar reprezenta aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată
Curtea Constituțională a analizat sesizarea privind existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că un asemenea conflict nu a existat.
Sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan a fost astfel respinsă ca neîntemeiată.
