Imaginile generate cu AI complică lupta cu fake news

Inteligența artificială schimbă rapid felul în care consumăm informația online, iar diferența dintre o imagine autentică și una fabricată devine tot mai greu de observat,

Articol editat de Adam Valentina, 24 septembrie 2026, 12:54

Fotografii cu oameni care nu există, imagini spectaculoase ale unor evenimente care nu au avut loc sau fotografii reale scoase din context. Inteligența artificială schimbă rapid felul în care consumăm informația online, iar diferența dintre o imagine autentică și una fabricată devine tot mai greu de observat. În acest context, întrebarea este tot mai actuală: câtă încredere mai putem avea într-o fotografie publicată pe internet?

Imaginile au fost mult timp percepute drept o dovadă puternică a realității. Apariția instrumentelor de inteligență artificială generativă schimbă însă această relație. Astăzi, o fotografie foarte realistă poate fi creată în câteva secunde fără ca scena reprezentată să fi existat vreodată.

În același timp, nu doar imaginile generate integral cu AI pot induce publicul în eroare. O fotografie autentică poate fi decupată, modificată, redistribuită după ani de zile sau asociată cu un text care îi schimbă complet sensul.

România s-a aflat pe locul al treilea de la coada clasamentului într-un studiu internațional privind capacitatea de a diferenția știrile reale de cele false. În cadrul Misinformation Susceptibility Test, participanții din România au obținut în medie 16,01 răspunsuri corecte din 20, scoruri mai mici fiind înregistrate doar de participanții din China și Rusia. Cercetarea a inclus peste 66.000 de persoane din 24 de țări, însă autorii avertizează că eșantioanele naționale nu au fost reprezentative, iar testul a fost disponibil doar în limba engleză.

Una din cinci verificări analizate de EDMO a vizat dezinformare creată sau manipulată cu AI

Dimensiunea fenomenului este vizibilă și în rapoartele European Digital Media Observatory – EDMO.

În martie 2026, cele 34 de organizații din rețeaua de fact-checking care au contribuit la monitorizare au publicat 1.690 de articole de verificare. Dintre acestea, 338 au vizat conținut dezinformator creat sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale, reprezentând 20% din total. Procentul a crescut cu trei puncte față de luna februarie și a revenit la recordul atins anterior în ianuarie.

EDMO avertizează că inteligența artificială face posibilă producerea rapidă, ieftină și la scară mare a imaginilor și narațiunilor false. Materialele cu impact emoțional puternic pot fi folosite inclusiv pentru a atrage vizualizări și interacțiuni pe rețelele sociale.

Fenomenul a crescut semnificativ în ultimul an. În decembrie 2025, conținutul creat sau manipulat cu AI reprezenta 16% dintre verificările monitorizate de EDMO, iar în ianuarie 2026 procentul ajunsese deja la 20%.

Putem recunoaște cu ochiul liber o imagine generată de AI?

Nu întotdeauna.

Un studiu publicat în 2025 în revista Frontiers in Artificial Intelligence a analizat capacitatea oamenilor de a identifica imaginile create artificial. Participanții au recunoscut corect imaginile generate cu AI în 63,7% dintre cazuri, în ansamblu.

În cazul imaginilor realizate cu unul dintre modelele mai performante testate, rata de identificare corectă a coborât însă la numai 29%. Cercetătorii au observat și probleme privind nivelul de certitudine al participanților: oamenii pot fi convinși că au identificat corect o fotografie chiar și atunci când răspunsul este greșit.

Această evoluție face ca vechile „trucuri” pentru recunoașterea fotografiilor AI să fie tot mai puțin sigure.

Degetele în plus, fețele deformate, obiectele care se contopesc, umbrele imposibile sau textele fără sens erau indicii frecvente în primele generații de imagini sintetice. Modelele actuale pot produce însă anatomie, lumină, texturi și perspective mult mai convingătoare.

O fotografie generată cu AI nu este automat fake news

Trebuie făcută o distincție importantă: o imagine creată cu inteligență artificială nu reprezintă automat dezinformare.

AI poate fi utilizată pentru ilustrație, artă, publicitate, educație sau divertisment. Dacă publicul este informat că imaginea este generată artificial, simpla utilizare a tehnologiei nu o transformă în „fake news”.

Problema apare atunci când o imagine sintetică este prezentată drept fotografia unui eveniment real sau este folosită deliberat pentru a susține o informație falsă.

Și situația inversă este posibilă. O fotografie poate fi perfect autentică și totuși să devină parte a unei dezinformări dacă este însoțită de un text fals.

O imagine realizată într-un alt oraș sau într-un alt an poate fi redistribuită drept „dovadă” a unui eveniment petrecut astăzi. Alteori, simpla decupare a cadrului elimină elementele care ar permite publicului să înțeleagă contextul real.

De la fotografie falsă la „realitate paralelă”

EDMO vorbește despre o adevărată industrializare a dezinformării prin inteligență artificială. Imagini fabricate, videoclipuri și narațiuni sintetice pot fi produse în volume foarte mari și distribuite imediat în jurul unor evenimente de interes public.

Un caz interesant semnalat în raportul EDMO din martie arată că problema devine chiar mai complicată: au existat situații în care imagini reale au fost prezentate în mod fals drept materiale generate cu AI. Cu alte cuvinte, existența AI poate fi folosită și pentru a pune sub semnul întrebării imagini autentice.

În acest nou peisaj informațional, simplul argument „se vede că este făcută cu AI” devine tot mai puțin sigur.

Uniunea Europeană introduce obligații privind conținutul generat cu AI

Din 2 august 2026 se aplică articolul 50 din Regulamentul european privind inteligența artificială – AI Act, care stabilește obligații de transparență pentru anumite sisteme AI, inclusiv pentru conținutul generat sau manipulat artificial și pentru deepfake-uri.

Comisia Europeană arată că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale face tot mai dificilă diferențierea conținutului autentic de cel generat și avertizează asupra riscurilor de dezinformare, manipulare, fraudă și uzurpare a identității.

În cazul deepfake-urilor, normele europene prevăd obligații de informare a publicului atunci când conținutul a fost generat sau manipulat artificial.

Cum putem afla dacă o fotografie a fost creată cu AI?

Companiile tehnologice încearcă să dezvolte sisteme care permit identificarea originii unui fișier.

Unul dintre acestea este C2PA – Content Credentials, un standard tehnic care permite atașarea unor informații despre proveniența și istoricul unei imagini. Metadatele pot arăta, de exemplu, ce instrument a generat sau modificat un fișier.

Aceste informații nu sunt însă indestructibile. Ele se pot pierde când fotografia este convertită, modificată sau trecută prin anumite platforme.

O altă tehnologie este SynthID, dezvoltată de Google DeepMind. Aceasta introduce un filigran digital imperceptibil direct în materialul generat. Google a extins în 2026 instrumentele prin care utilizatorii pot afla dacă anumite materiale au fost create sau modificate cu AI.

OpenAI utilizează în prezent pentru imaginile compatibile atât Content Credentials/C2PA, cât și filigrane SynthID. Există și un instrument public de verificare a unor imagini pentru a vedea dacă acestea conțin semnale asociate instrumentelor OpenAI.

Totuși, nici această verificare nu trebuie confundată cu verificarea adevărului. OpenAI precizează că detectarea unui semnal de proveniență poate indica originea fișierului, dar nu demonstrează că informația transmisă de imagine este adevărată sau că fotografia este prezentată în contextul corect.

Cum verificăm o fotografie înainte să o distribuim?

Într-un internet populat tot mai mult de imagini sintetice, verificarea nu ar trebui să pornească doar de la întrebarea „arată sau nu a AI?”.

Mai utile sunt câteva întrebări simple:

Cine a publicat fotografia? Este vorba despre o instituție, o publicație cunoscută, un fotograf sau un cont anonim?

Unde a apărut prima dată? O căutare inversă după imagine poate arăta dacă fotografia circulă pe internet de mai mulți ani.

Există și alte imagini ale aceluiași eveniment? Dacă este vorba despre un incendiu, un protest, un accident sau un fenomen spectaculos, este foarte probabil ca evenimentul să fi fost surprins și din alte unghiuri.

Textul care însoțește imaginea este susținut de surse independente? O fotografie reală nu validează automat descrierea care îi este atașată.

Ce lipsește din cadru? Uneori, decuparea este suficientă pentru a modifica radical mesajul transmis.

Iar în cazul unei imagini spectaculoase, șocante sau foarte convenabile unei anumite narațiuni, câteva minute de verificare înainte de distribuire pot face diferența.

Mai crezi ce vezi?

În epoca inteligenței artificiale, fotografia nu mai poate fi privită automat drept dovada că un eveniment a avut loc exact așa cum este prezentat pe internet.

O imagine poate fi reală, generată artificial, editată sau autentică, dar scoasă complet din context.

În aceste condiții, întrebarea relevantă nu mai este doar „Este fotografia reală?”, ci și „Cine a publicat-o, când, unde și ce dovezi avem că povestea care o însoțește este adevărată?”