Comisia Europeană cere explicații României privind „amendamentul Fritz” din Legea integrității. Bruxelles-ul invocă principiul neretroactivității
Comisia Europeană solicită oficial autorităților române clarificări privind noua Lege a integrității, în special în ceea ce privește prevederea supranumită „amendamentul Fritz”, care poate duce la încetarea mandatelor unor aleși locali vizați de decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
Articol editat de Casandra Silitra, 3 septembrie 2026, 06:45
Potrivit informațiilor disponibile, Bruxelles-ul a transmis Bucureștiului o serie de întrebări și a acordat autorităților două săptămâni pentru a formula un răspuns.
Bruxelles-ul vrea explicații despre aplicarea legii
Comisia Europeană este interesată în special de compatibilitatea noilor prevederi cu principiile dreptului european, printre care securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.
Una dintre principalele întrebări este legată de posibilitatea ca o persoană să își piardă automat mandatul pentru o faptă constatată anterior intrării în vigoare a noii legi.
Executivul european vrea să afle, de asemenea, dacă măsura ține cont de gravitatea fiecărui caz și dacă este respectat principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Cele șapte teme pentru care România trebuie să ofere clarificări
Potrivit documentului consultat de G4Media, solicitarea Comisiei Europene vizează șapte aspecte principale:
- Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului;
- Raportarea la principiul „ne bis in idem”;
- Justificarea încetării automate a mandatului;
- Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret;
- Natura juridică a măsurii și caracterul penal;
- Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore;
- Dreptul la o cale de atac.
Bruxelles-ul solicită inclusiv date concrete privind numărul aleșilor afectați și vrea să știe dacă instanțele au posibilitatea de a ține cont de particularitățile fiecărui caz.
Dominic Fritz, printre politicienii vizați
Una dintre persoanele direct afectate de noua prevedere este primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a fost declarat în conflict de interese printr-o decizie definitivă.
Prevederea introdusă în lege stabilește că persoanelor față de care a fost constatată definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit încă perioada de interdicție le poate înceta de drept funcția sau mandatul, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Modificarea a generat controverse politice și juridice, opoziția și organizații ale societății civile susținând că aplicarea acesteia unor situații anterioare ridică probleme legate de neretroactivitatea legii și proporționalitatea sancțiunii.
Legea integrității, legată de ultima cerere de plată din PNRR
Un element important este faptul că reforma integrității reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, asociat unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro.
Comisia Europeană a transmis anterior că modificările legislative vor fi evaluate în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, care nu fusese încă depusă la momentul solicitării clarificărilor.
Prin urmare, răspunsurile transmise de autoritățile române pot avea implicații asupra evaluării reformei asumate prin PNRR. Comisia își rezervă, de asemenea, posibilitatea de a solicita informații suplimentare după analizarea răspunsurilor Bucureștiului.
Nicușor Dan a promulgat legea
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea în forma transmisă de Parlament, după ce aceasta a trecut prin procedura legislativă și prin verificările de constituționalitate.
Șeful statului a explicat că termenul-limită pentru jalonul PNRR, 31 august 2026, nu mai permitea reluarea procedurii parlamentare de reexaminare fără riscul pierderii fondurilor. Totodată, președintele și-a menținut criticile formulate anterior cu privire la unele prevederi ale actului normativ.
Solicitarea venită acum de la Bruxelles mută disputa privind „amendamentul Fritz” într-o nouă etapă, în care autoritățile române trebuie să explice Comisiei Europene dacă noua legislație respectă principiile statului de drept și angajamentele asumate în cadrul PNRR.
Urmărește-ne și pe Google News