Decizia ÎCCJ privind prescripția dosarelor de corupție nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că hotărârea ÎCCJ din 2022 privind prescripția răspunderii penale în anumite dosare de corupție și fraudă nu este în acord cu dreptul UE.

Articol editat de Oana Nicolae, 16 iulie 2026, 21:04

CJUE clarifică aplicarea prescripției în dosarele de corupție și fraudă cu fonduri europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 2022, prin care numeroase dosare importante de corupție și fraudă s-au închis ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, nu este în concordanță cu dreptul Uniunii Europene.

Hotărârea, pronunțată în urma unei solicitări de clarificare formulate chiar de Instanța Supremă din România, aduce precizări importante privind modul în care trebuie soluționate dosarele de fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

Decizia ÎCCJ din 2022, incompatibilă cu normele europene

Potrivit CJUE, aplicarea prescripției răspunderii penale pentru perioada 2014–2018, în baza deciziei ÎCCJ din 2022, nu respectă obligațiile impuse de legislația Uniunii Europene în ceea ce privește combaterea fraudelor care prejudiciază bugetul comunitar.

Instanța europeană consideră că statele membre au obligația de a asigura sancționarea eficientă a faptelor de fraudă gravă împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de a evita situațiile în care acestea rămân nepedepsite din cauza unor interpretări ale normelor privind prescripția.

Pragul de 50.000 de euro definește frauda gravă

CJUE a clarificat și o chestiune importantă privind delimitarea noțiunii de fraudă gravă.

În lipsa unui prag stabilit prin legislația națională, orice fraudă cu o valoare totală de peste 50.000 de euro trebuie considerată fraudă gravă, indiferent dacă prejudiciul efectiv produs bugetului Uniunii Europene este mai mic decât această sumă.

Prin urmare, hotărârea are impact direct asupra dosarelor în care valoarea fraudei depășește acest prag și în care există riscul ca autorii să scape de răspunderea penală prin aplicarea prescripției.

Dosarele aflate în recurs pot fi reanalizate

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat, de asemenea, că o hotărâre care se află încă în faza recursului în casație nu beneficiază, în principiu, de autoritate de lucru judecat care să împiedice aplicarea dreptului Uniunii Europene.

Această interpretare oferă instanțelor naționale posibilitatea de a aplica prioritar normele europene în cauzele care nu sunt definitiv închise.

Sesizarea a pornit de la un dosar de evaziune fiscală

Decizia CJUE a fost pronunțată în urma unei întrebări preliminare adresate de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un dosar de evaziune fiscală, în care administratorul unei societăți comerciale a scăpat de condamnare ca urmare a intervenirii prescripției.

Instanța supremă a solicitat Curții de la Luxemburg să clarifice modul în care trebuie interpretate normele europene în raport cu legislația și jurisprudența națională privind prescripția răspunderii penale.

ÎCCJ: Soluția din 2022 a respectat garanțiile europene

În punctul de vedere transmis în cadrul procedurii, Înalta Curte a susținut că decizia adoptată în 2022 nu a urmărit să ignore dreptul Uniunii Europene.

Potrivit Instanței Supreme, rolul său este de a aplica în mod loial, previzibil și coerent normele juridice europene, ținând cont atât de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și de standardele de protecție consacrate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Hotărârea CJUE poate influența numeroase dosare

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene are potențialul de a influența soluționarea mai multor dosare privind fraude cu fonduri europene, evaziune fiscală și fapte de corupție aflate încă pe rolul instanțelor din România.

Hotărârea reafirmă principiul potrivit căruia statele membre trebuie să asigure o protecție efectivă a intereselor financiare ale Uniunii Europene și să evite apariția unor situații de impunitate generate de aplicarea regulilor privind prescripția răspunderii penale.

Sursă: RRA

Urmărește-ne și pe Google News