România și Serbia fac primul pas pentru Porțile de Fier 3. Memorandum pentru cea mai mare „baterie” a Europei
România și Serbia marchează un moment important în dezvoltarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte energetice din Europa. Cele două state semnează joi un Memorandum de Înțelegere pentru facilitarea schimbului de informații privind viitoarea hidrocentrală cu acumulare prin pompaj Porțile de Fier 3 (Djerdap 3), investiție estimată la peste 2,63 miliarde de euro.
Articol editat de Casandra Silitra, 16 iulie 2026, 08:35
Proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică regională și ar urma să devină cea mai mare instalație de stocare a energiei din Europa, fiind supranumită „cea mai mare baterie” a continentului.
Întâlnire la nivel guvernamental
Semnarea memorandumului are loc în cadrul întrevederii dintre premierul Ilie Bolojan și ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović.
Documentul stabilește cadrul oficial pentru schimbul de informații și cooperarea dintre cele două guverne în vederea dezvoltării proiectului hidrocentralei reversibile Djerdap 3, un obiectiv energetic cu impact major asupra sistemelor electrice din România și Serbia.
Investiție de peste 2,6 miliarde de euro
Studiul de fezabilitate realizat de partea sârbă estimează valoarea investiției la peste 2,63 miliarde de euro.
Proiectul nu presupune doar construirea unei hidrocentrale clasice, ci dezvoltarea unui complex energetic hibrid, capabil să stocheze cantități uriașe de energie electrică și să susțină integrarea producției din surse regenerabile.
Cea mai mare „baterie” a Europei
Planul prevede:
- o capacitate instalată de 2.400 MW pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompaj;
- încă 400 MW proveniți din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice;
- finalizarea proiectului până în 2038.
Prin tehnologia de acumulare prin pompaj, instalația va putea stoca surplusul de energie produs în perioadele cu consum redus și îl va putea livra în rețea atunci când cererea este ridicată.
Specialiștii consideră că un astfel de proiect va contribui semnificativ la stabilitatea sistemului energetic regional și la integrarea energiei regenerabile.
Discuțiile au început în urmă cu doi ani
Primele negocieri privind dezvoltarea proiectului au avut loc în vara anului trecut.
În iunie 2025, reprezentanții Ministerului Energiei din România, ai Ministerului Minelor și Energiei din Serbia, ai companiei Hidroelectrica și ai companiei energetice de stat din Serbia au discutat, în cadrul unei reuniuni online, despre dezvoltarea hidrocentralei reversibile Djerdap 3.
Ulterior, ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, anunța că semnarea memorandumului este iminentă, însă documentul este parafat abia acum, după aproape un an de negocieri.
România stabilește condiții clare
Autoritățile române susțin proiectul, însă solicită ca dezvoltarea acestuia să respecte mai multe condiții esențiale.
Potrivit propunerilor formulate de partea română, investiția nu trebuie:
- să afecteze funcționarea și producția hidrocentralelor Porțile de Fier I și Porțile de Fier II;
- să influențeze negativ implementarea proiectului FAST DANUBE II, destinat îmbunătățirii navigației pe Dunăre;
- să genereze probleme privind debitele Dunării, terenurile riverane din România și Bulgaria sau condițiile de navigație.
Aceste aspecte vor reprezenta elemente importante în etapele următoare de dezvoltare a proiectului.
Statele Unite își exprimă interesul
Interesul pentru proiect depășește granițele regiunii.
La începutul lunii iunie, Ambasada Statelor Unite la Belgrad a lansat un apel pentru exprimarea interesului (EOI), invitând companii americane specializate în hidroenergie și stocarea energiei să participe la dezvoltarea investiției.
Demersul vine în baza acordului de cooperare strategică în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite în septembrie 2024 și deschide posibilitatea implicării directe a firmelor americane în unul dintre cele mai importante proiecte energetice din Europa de Sud-Est.
O miză energetică și geopolitică
Dincolo de componenta tehnică, Porțile de Fier 3 este privit și ca un proiect cu o importantă dimensiune geopolitică.
Analiștii consideră că implicarea companiilor americane poate reprezenta o alternativă la investițiile chineze și rusești din infrastructura energetică a Balcanilor, într-o perioadă în care securitatea energetică și independența față de sursele tradiționale devin priorități pentru întreaga Europă.
Semnarea memorandumului reprezintă primul pas oficial către implementarea unui proiect care ar putea schimba arhitectura energetică a regiunii și ar transforma România și Serbia în actori-cheie ai stocării energiei la nivel european.
Urmărește-ne și pe Google News