Dragoș Pîslaru: Peste 1.000 de observații la proiectul legii salarizării. „Niciun salariu din sistemul public nu va scădea”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiectul noii legi a salarizării unitare a generat peste 1.000 de observații și propuneri din partea confederațiilor sindicale și a reprezentanților familiilor ocupaționale.

Articol editat de Casandra Silitra, 4 iunie 2026, 07:45

Potrivit ministrului, consultările au evidențiat numeroase situații care necesită reanalizare și ajustări, în special în domenii precum educația, sănătatea și cultura.

„Vom analiza toate observațiile primite și vom corecta acolo unde argumentele sunt solide”, a declarat Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă.

Sindicatele continuă protestele, dar dialogul rămâne deschis

În contextul nemulțumirilor exprimate de organizațiile sindicale și al protestelor anunțate în mai multe sectoare bugetare, ministrul a transmis că dialogul social va continua.

Acesta a subliniat că ușa Ministerului Muncii rămâne deschisă pentru consultări și că deciziile privind noua lege vor fi luate pe baza argumentelor tehnice și a analizelor de specialitate, nu sub presiunea protestelor.

Garanția Guvernului: niciun venit aflat în plată nu va fi redus

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de ministru vizează protejarea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public.

„Niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi. Niciun angajat nu va pleca acasă cu mai puțini bani după implementarea reformei”, a precizat Pîslaru.

Totodată, acesta a recunoscut că proiectul conține lacune și trebuie îmbunătățit în urma consultărilor.

Noua lege nu este una de majorări salariale, ci de echitate

Ministrul a explicat că scopul principal al reformei nu este creșterea generalizată a salariilor, ci crearea unui sistem mai echitabil și mai transparent.

Potrivit acestuia, proiectul urmărește simplificarea mecanismului de salarizare prin eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent în sistemul public.

„Este nevoie de reguli clare și de o salarizare care să poată fi explicată și justificată contribuabililor”, a afirmat ministrul.

Spațiul fiscal permite majorări de doar opt miliarde de lei

Dragoș Pîslaru a atras atenția că România nu își permite în prezent implementarea unor majorări salariale de amploare, similare celor promise prin Legea 153 din 2017.

Potrivit acestuia, situația bugetară actuală limitează posibilitățile de creștere a cheltuielilor publice.

„Astăzi ne permitem opt miliarde de lei. Acesta este spațiul fiscal disponibil. Nu există un fond de rezervă fără limită”, a declarat ministrul.

Beneficii pentru debutanți, cercetători și asistenți sociali

Printre măsurile considerate favorabile în noua lege se numără creșterea salariilor de bază prin includerea unor sporuri și îmbunătățirea situației unor categorii profesionale care au rămas în urmă în ultimii ani.

Ministrul a menționat în mod special angajații aflați la început de carieră, cercetătorii științifici și asistenții sociali.

Majorările pentru demnitari ar putea fi amânate până în 2031

Un alt subiect sensibil abordat de ministru a fost cel al salarizării demnitarilor.

Pîslaru a precizat că, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, România are posibilitatea de a eșalona eventualele majorări salariale pentru demnitari până în anul 2031.

Acesta a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi susținut creșteri salariale importante pentru această categorie și a precizat că propunerile privind coeficienții de salarizare au venit din partea formațiunilor politice implicate în elaborarea proiectului.

Reforma salarizării, una dintre condițiile-cheie pentru modernizarea sistemului public

Ministrul interimar al Muncii consideră că România are nevoie de o lege care să respecte ierarhia funcțiilor din sectorul public și să elimine dezechilibrele acumulate în ultimii ani.

Consultările cu sindicatele și reprezentanții instituțiilor publice vor continua în perioada următoare, iar forma finală a proiectului ar urma să includă o serie de modificări rezultate în urma dezbaterilor.