„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate

„Mic dicționar de Șteireză” – o lucrare dedicată patrimoniului lingvistic al Banatului Montan Cartea „Mic dicționar de Șteireză”, semnată de Adriana Roșioru-Jurcău, reprezintă o contribuție importantă la conservarea patrimoniului cultural și lingvistic din Banatul Montan.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 2 iunie 2026, 20:03

Volumul documentează dialectul german vorbit de șvabilii/styrierii sau ștairezii din zona Steierdorf–Anina, o comunitate formată în urma colonizărilor germane din sud-vestul României.

Lucrarea reunește termeni, expresii și forme de vorbire specifice dialectului ștaieresc, oferind echivalente în limba română și explicații care facilitează înțelegerea unei limbi locale aflate astăzi în pericol de dispariție. Dincolo de rolul lingvistic, volumul are o puternică valoare identitară și memorială, păstrând vie moștenirea unei comunități care a influențat dezvoltarea socială, economică și culturală a Banatului de Munte.

Ce este șteireza și de ce este importantă?

Într-un dialog realizat de jurnalistul Gerhard Chwoika cu Marius Cornea, muzeograf și istoric de artă la Muzeul Național al Banatului din Timișoara, sunt explicate originile și importanța acestui dialect.

Potrivit lui Marius Cornea, ștaiereza este dialectul german vorbit în Banatul Montan, în special în zona Steierdorf–Anina, fiind strâns legată de identitatea culturală a comunității locale.

Acesta amintește că autoarea volumului, Adriana Roșioru-Jurcău, a învățat dialectul în cadrul unor familii germane din Anina – familiile Sokoup și Nemcsek – care au avut un rol important în formarea sa culturală și spirituală. Deși provenea dintr-o familie românească ortodoxă, originară din Oltenia și Banatul istoric, autoarea a adoptat valorile civilizației germane locale, cultura catolică și dialectul ștaieresc, devenind profund legată de acest univers multicultural.

Un dicționar care păstrează memoria unui „paradis pierdut”

Pentru Adriana Roșioru-Jurcău, „Mic dicționar de Șteireză” este mai mult decât un instrument lingvistic. Cartea poate fi privită ca un adevărat „loc al memoriei”, o recuperare afectivă a copilăriei și a lumii multiculturale din Steierdorf-Anina.

Marius Cornea evocă faptul că, încă din anii studenției la germanistică, autoarea vorbea despre acest „paradis pierdut”, după plecarea din Steierdorf la începutul anilor ’90. Prin dicționar, spune acesta, Adriana Roșioru-Jurcău revizitează simbolic locurile copilăriei și păstrează vie memoria unei comunități aflate în transformare.

Interviurile de istorie orală și recuperarea memoriei locale

Un moment esențial în documentarea acestui univers cultural s-a produs în 1998, când, în cadrul unui grup de istorie orală și antropologie culturală coordonat de antropologul Smaranda Vultur, Adriana Roșioru-Jurcău s-a întors la Anina pentru a realiza numeroase interviuri cu locuitorii orașului.

Discuțiile purtate cu membri ai familiilor Sokoup și Nemcsek, dar și cu alți localnici, au contribuit la recuperarea memoriei comunității germane și la păstrarea limbajului cotidian al ștairezilor din Banatul Montan.

Ce găsesc cititorii în „Mic dicționar de Șteireză”?

Volumul include un dicționar clasic de termeni în ștaiereză și traducerea acestora în limba română, dar și o importantă componentă documentară și memorială. Capitolul fotografic dedicat Aninei și Steierdorfului transformă cartea într-o sursă valoroasă pentru cei născuți, plecați sau întorși în această zonă a Banatului Montan.

Lucrarea capătă astfel valoare de arhivă culturală, surprinzând identitatea unei comunități și urmele lăsate de aceasta în istoria locului.

De ce este important „Mic dicționar de Șteireză”?

„Mic dicționar de Șteireză” nu este doar o carte despre cuvinte, ci un demers de recuperare culturală și identitară. Dialectul german din Banatul de Munte reflectă istoria conviețuirii dintre comunitățile etnice și specificul multicultural al regiunii.

Pentru cercetători, profesori, pasionați de istorie locală sau foști locuitori ai Steierdorfului și Aninei, volumul semnat de Adriana Roșioru-Jurcău devine o mărturie despre limbă, apartenență și memorie colectivă.

Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro