Câți studenți lucrează, de fapt, în România?

Câți studenți lucrează în România şi de ce procentul de 2,4% este înșelător? Confuzia a apărut în momentul în care sintagma „tineri adulţi aflaţi în educaţie formală” a fost echivalată în spaţiul public cu „studenţi”, ceea ce a dus la o percepţie profund distorsionată.

Articol editat de Oana Nicolae, 13 aprilie 2026, 13:54

În ultimele luni, în spațiul public au circulat numeroase cifre privind procentul de studenți care lucrează în România, după publicarea unor date Eurostat referitoare la tinerii adulți aflați în educație formală și, în același timp, activi pe piața muncii. Procentul de 2,4% a fost rapid preluat în dezbaterea publică drept indicator pentru studenți, însă specialiștii și reprezentanții mediului universitar atrag atenția că această interpretare este greșită.

În realitate, datele nu se referă exclusiv la studenți, iar imaginea participării acestora pe piața muncii este mult diferită atunci când sunt analizate statisticile dedicate strict învățământului superior.

De ce cifra de 2,4% este înșelătoare

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, doar 2,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din România care urmează o formă de educație formală lucrează în același timp. România apare astfel pe ultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media UE de 25,4%, în timp ce Țările de Jos conduc clasamentul cu 74%.

Totuși, această statistică include întreaga categorie de tineri între 15 și 29 de ani: elevi de liceu, cursanți din alte forme de educație și studenți. Prin urmare, cifra nu poate fi considerată reprezentativă pentru studenți.

Confuzia a apărut în momentul în care sintagma „tineri adulți aflați în educație formală” a fost echivalată în spațiul public cu „studenți”, ceea ce a dus la o percepție profund distorsionată.

Aproape jumătate dintre studenți lucrează în timpul facultății

Datele din raportul Eurostudent VIII arată o realitate complet diferită.

Potrivit studiului, 42% dintre studenții din România au lucrat pe parcursul întregului semestru de primăvară-vară 2023, iar alți 6% au lucrat ocazional.

Cu alte cuvinte, aproape unul din doi studenți are o formă de activitate profesională în timpul studiilor.

Această imagine este confirmată și de reprezentanții studenților.

Președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Sergiu Covaci, spune că procentele foarte mici vehiculate public nu corespund realității din campusuri.

„Cu siguranță, studenții lucrează mult mai mult decât se discută în spațiul public. Mi-e foarte greu să cred că doar 2% dintre studenți muncesc pe parcursul studiilor”, a declarat acesta.

Lipsa experienței de muncă înainte de facultate

Raportul Eurostudent VIII arată și faptul că majoritatea studenților din România intră în învățământul superior fără experiență profesională anterioară.

Datele arată că:

• 66% nu lucraseră deloc înainte de facultate
• 18% lucraseră mai puțin de un an
• 15% lucraseră cel puțin un an
• doar 2% munciseră continuu minimum un an, peste 20 de ore pe săptămână

Prin comparație, în țările nordice situația este radical diferită.

În Islanda, doar 13% dintre studenți nu lucraseră înainte de facultate, în timp ce 62% acumulaseră deja experiență de minimum un an pe piața muncii.

România, în urma țărilor nordice

Diferențele față de state precum Islanda, Danemarca sau Suedia sunt explicate și prin cultura muncii.

În țările nordice, joburile part-time pentru elevi și studenți fac parte din traseul firesc al integrării pe piața muncii.

În România, acest fenomen apare mult mai rar înainte de facultate.

De aceea, procentul Eurostat care include și categoria 15-18 ani coboară semnificativ media națională.

Câte ore muncesc studenții români

Potrivit Eurostudent VIII, studenții din România alocă în medie:

• 21 de ore pe săptămână cursurilor
• 17 ore studiului individual
• 15 ore muncii plătite

În total, programul săptămânal ajunge la 53 de ore.

Pentru studenții de la frecvență redusă, timpul alocat muncii urcă la 34 de ore pe săptămână, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa.

Centrele universitare mari atrag mai mulți studenți care lucrează

Fenomenul este mai vizibil în marile centre universitare, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.

Aici, costurile ridicate ale traiului și oferta mai bogată de joburi contribuie la o participare mai mare a studenților pe piața muncii.

Potrivit ANOSR, în aceste orașe ponderea studenților angajați este semnificativ mai mare decât în centrele universitare mici.

Ce spun angajatorii

Reprezentanții mediului de business atrag atenția că procentul studenților care lucrează depinde și de flexibilitatea programelor universitare.

Claudia Indreica, lider al Task Force „Piața Muncii” din cadrul Romanian Business Leaders, explică faptul că programele de master permit mai ușor menținerea unui loc de muncă, spre deosebire de multe programe de licență, unde orarul este rigid.

În plus, parteneriatele dintre universități și companii pot influența decisiv accesul studenților la internshipuri și joburi relevante.

Concluzie

Diferența dintre 2,4% și aproape 50% nu este rezultatul unei erori statistice, ci al folosirii a două metodologii complet diferite.

Datele Eurostat se referă la toți tinerii între 15 și 29 de ani aflați în educație formală. Eurostudent VIII analizează exclusiv studenții.

Iar atunci când ne uităm strict la studenți, concluzia este clară: aproape jumătate dintre ei lucrează în timpul facultății, fie pentru a-și susține costurile de trai, fie pentru a acumula experiență profesională.

Sursa: economedia.ro

Urmărește-ne și pe Google News