Ascultă Radio România Reșița Live

Banca comunitară de semințe din Valea Almăjului: inițiativă pentru salvarea şi păstrarea soiurilor tradiționale de legume

Locuitorii din Valea Almăjului au fost invitați sâmbătă, 14 martie 2026, să devină fondatori ai Băncii Comunitare de Semințe cu Tradiție, un proiect dedicat conservării soiurilor locale de legume și revitalizării grădinăritului tradițional. Prima întâlnire a avut loc la Muzeul Sătesc „Almăjul – Vatră Strămoșească” din Bozovici, unde oamenii au venit cu semințe adunate din propriile grădini sau de la vecini.

Banca comunitară de semințe din Valea Almăjului: inițiativă pentru salvarea şi păstrarea soiurilor tradiționale de legume

Articol editat de Gerhard Chwoika, 14 martie 2026, 19:22 / actualizat: 16 martie 2026, 20:06

Inițiativa urmărește să readucă în atenție semințele autohtone adaptate zonei montane din Banat și să încurajeze schimbul de semințe între localnici.

De ce sunt importante semințele tradiționale

Participanții la eveniment au subliniat că, în ultimii ani, mulți grădinari au renunțat la semințele locale în favoarea celor cumpărate din comerț.

Roxana Rus, din Bănia, consideră că proiectul este necesar pentru comunitate:

Este o inițiativă binevenită. Oamenii s-au îndepărtat de sămânța autohtonă și de ceea ce înseamnă tradițional. În Banatul Montan clima este diferită, iar multe plante din alte zone nu se adaptează. De aceea, semințele locale sunt foarte importante pentru producții bune.”

Potrivit acesteia, mulți oameni nu înțeleg de ce unele culturi nu se dezvoltă corect, fără să țină cont că semințele pot proveni din zone cu alte condiții de climă și sol.

Colectarea semințelor – o tradiție aproape uitată

Colecționara de semințe Lia Aron spune că păstrarea semințelor era cândva o parte firească a vieții la sat.

În trecut, semințele se culegeau, se uscau, se etichetau și se păstrau pentru anul următor. Era o întreagă tehnologie, dar făcea parte din viața oamenilor. Astăzi, majoritatea fermierilor cumpără semințe în fiecare primăvară și nu mai păstrează soiurile locale”, a explicat aceasta.

Schimbul de semințe între vecini era o practică obișnuită, iar fiecare familie știa exact cum produce un anumit soi și cum trebuie îngrijit.

Semințe adunate din grădinile localnicilor

La prima ediție a băncii comunitare au fost adunate mai multe tipuri de semințe locale. Violeta Brumariu din Bozovici a mers din poartă în poartă pentru a colecta semințe de la vecini.

Am adunat semințe de salată, praz, dovlecei, mazăre, țelină și alte legume. Cele mai multe le mai păstrează doar oamenii în vârstă, pentru că mulți preferă să cumpere semințe din magazine”, a spus ea.

Experiența personală a convins-o că semințele cumpărate nu sunt întotdeauna de cea mai bună calitate, deoarece unele nu germinează sau necesită mai multe încercări pentru a răsări.

Cum funcționează banca de semințe

Inițiatoarea proiectului, Nicoleta Busa, spune că prima ediție a Băncii Comunitare de Semințe din Valea Almăjului a fost un succes.

Oamenii au venit cu semințe de acasă sau de la vecini și s-au bucurat să le ofere. În schimb, noi am adus soiuri românești. Mulți au venit să caute anumite varietăți pe care le-au avut în trecut în grădină, cum ar fi roșii inimă de bou, busuioc roșu sau verde ori spanac tradițional”, a explicat aceasta.

Proiectul funcționează pe baza unui sistem simplu:

  • primăvara, participanții primesc semințe pentru a le cultiva;
  • peste vară, acestea sunt multiplicate în grădini;
  • toamna, o parte din semințele obținute se întorc în bancă pentru a fi oferite altor grădinari.

Un proiect pentru viitorul agriculturii locale

Organizatorii speră ca inițiativa să contribuie la păstrarea biodiversității agricole și la redescoperirea grădinăritului tradițional în Valea Almăjului.

Deși interesul tinerilor pentru munca la câmp este mai redus decât în trecut, inițiatorii proiectului cred că banca de semințe poate deveni un punct de întâlnire pentru cei care doresc să păstreze tradițiile agricole ale zonei.

Urmărește-ne și pe Google News


Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro

Primele răsaduri aduse de producătorul Florin Roșianu din Desa, Dolj au ajuns în piețele din Reșița
Agricultură vineri, 24 aprilie 2026, 21:26

Primele răsaduri aduse de producătorul Florin Roșianu din Desa, Dolj au ajuns în piețele din Reșița

Piața agroalimentară Reșița Sud a primit primele răsaduri de sezon, aduse de producătorul Florin Roșianu din comuna Desa, județul Dolj. Ce...

Primele răsaduri aduse de producătorul Florin Roșianu din Desa, Dolj au ajuns în piețele din Reșița
Festivalul „Suflet de România” la Domeniul Regal Săvârșin: Dănuț Beg – singurul producător local prezent din Caraș-Severin aduce gustul autentic din Scăiuș
Agricultură vineri, 24 aprilie 2026, 18:24

Festivalul „Suflet de România” la Domeniul Regal Săvârșin: Dănuț Beg – singurul producător local prezent din Caraș-Severin aduce gustul autentic din Scăiuș

Domeniul Regal Săvârșin Domeniul Regal Săvârșin găzduiește în acest sfârşit de săptămână Festivalul „Suflet de România”, cea mai...

Festivalul „Suflet de România” la Domeniul Regal Săvârșin: Dănuț Beg – singurul producător local prezent din Caraș-Severin aduce gustul autentic din Scăiuș
Banatul, desemnat Regiune Gastronomică Europeană 2028 – recunoaștere internațională pentru patrimoniul culinar și cultural
Agricultură marți, 21 aprilie 2026, 21:18

Banatul, desemnat Regiune Gastronomică Europeană 2028 – recunoaștere internațională pentru patrimoniul culinar și cultural

Banatul intră în elita gastronomică europeană Banatul a obținut o recunoaștere de prestigiu la nivel internațional, fiind desemnat Regiune...

Banatul, desemnat Regiune Gastronomică Europeană 2028 – recunoaștere internațională pentru patrimoniul culinar și cultural
Cultura de rapiță în Caraș-Severin, perspective excelente în 2026: peste 9.200 hectare cultivate și producții promițătoare
Agricultură luni, 20 aprilie 2026, 11:55

Cultura de rapiță în Caraș-Severin, perspective excelente în 2026: peste 9.200 hectare cultivate și producții promițătoare

În județul Caraș-Severin, agricultorii au însămânțat în toamna trecută peste 9.200 de hectare cu rapiță pentru ulei, iar primele evaluări...

Cultura de rapiță în Caraș-Severin, perspective excelente în 2026: peste 9.200 hectare cultivate și producții promițătoare
Agricultură sâmbătă, 18 aprilie 2026, 00:47

Ruta Mierii din Banat: proiect transfrontalier România–Serbia pentru apiterapie, ecoturism și produse apicole. Prima „casă a albinelor” a fost deschisă la Timișoara

Ruta Mierii din Banat este un proiect transfrontalier unic România–Serbia, cu o valoare de 800.000 de euro, care promovează apicultura prin...

Ruta Mierii din Banat: proiect transfrontalier România–Serbia pentru apiterapie, ecoturism și produse apicole. Prima „casă a albinelor” a fost deschisă la Timișoara
Agricultură joi, 16 aprilie 2026, 20:38

Programul Tomata 2026 în Caraș-Severin: 22 de legumicultori s-au înscris pentru sprijin financiar

Programul Tomata 2026 a început oficial în data de 2 februarie, iar termenul limită pentru depunerea cererilor a fost 15 aprilie. Schema de...

Programul Tomata 2026 în Caraș-Severin: 22 de legumicultori s-au înscris pentru sprijin financiar
Agricultură joi, 16 aprilie 2026, 11:40

Caraş-Severin: Programul Tomata, sesiunea 2026, s-a încheiat. Fermierii spun că sprijinul este util, dar insuficient

Programul Tomata 2026 rămâne una dintre cele mai cunoscute scheme de sprijin dedicate fermierilor români care cultivă legume în spații...

Caraş-Severin: Programul Tomata, sesiunea 2026, s-a încheiat. Fermierii spun că sprijinul este util, dar insuficient
Agricultură miercuri, 15 aprilie 2026, 18:11

Programul Tomata 2026 – între sprijin și provocări în Caraș-Severin

Începând cu 2 februarie 2026, a fost lansată o nouă sesiune a Programului Tomata, una dintre cele mai cunoscute scheme de sprijin dedicate...

Programul Tomata 2026 – între sprijin și provocări în Caraș-Severin