Ziua Națională a Lecturii ne reamintește de două mari personalități – Titu Maiorescu și Spiru Haret!
Pe 15 februarie, România marchează Ziua Națională a Lecturii, dedicată promovării lecturii și importanței acesteia în educație și cultură.
Articol editat de Anca Bălălău, 15 februarie 2026, 15:04
Instituită prin lege în 2022, această zi are scopul de a încuraja românii să redescopere plăcerea cititului și să conștientizeze rolul esențial al cărții în dezvoltarea personală și profesională.
Ziua de 15 februarie nu a fost aleasă întâmplător. Data de 15 februarie coincide cu aniversarea a două personalități marcante ale culturii și educației românești: Titu Maiorescu (1840) și Spiru Haret (1851). Cei doi au avut un impact semnificativ asupra sistemului de învățământ din România, promovând reforma educației și importanța lecturii în formarea generațiilor viitoare.
Academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor roman, prim-ministru al României între anii 1912 și 1914, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX, Titu Maiorescu s-a născut pe data de 15 februarie 1840 în oraşul Craiova.
A fost un reformator în mai multe domenii precum: ortografia limbii române, pedagogia sau critica literară. Celebra sa teorie a formelor fără fond, stă la baza junimismului politic și este „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.
Spru Haret a fost matematician, fizician, astronom, pedagog, academician și om politic.
Membru corespondent (1879) și titular (1892) al Academiei Române, din 1879 este tot mai des solicitat de Ministerul Instrucțiunii Publice, fiind numit membru în Consiliul Permanent de Instrucțiune (1882), inspector al școlilor (1883) și secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice (1885), sub ministeriatul lui D.A. Sturdza.
Spiru Haret a reorganizat şcolile normale, care pregăteau învăţători, înfiinţând pentru aceştia şi ”Biblioteca pedagogică”, în anul 1897, a înfiinţat grădiniţele pentru copii, “Legea învăţământului secundar şi superior”, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII – clasică, modernă şi reală – , iar în anul 1905 a fondat ”Revista Generală a Învăţământului”.
Istoria a consemnat statistici de excepţie în mandatele de ministru ale marelui savant: între anii 1897-1910, în ţara noastră au fost construite nu mai puţin de 2.343 de şcoli, au fost înfiinţate 1.700 de posturi de învăţători, iar numărul elevilor înscrişi în scolile elementare a crecut de la 300.000 la 600.000.
Prin opera sa, dar şi prin felul său de a fi, Spiru Haret a creat un adevarat curent, haretismul, care, în esenţă, a constat în introducerea factorului cultural şi economic în masa poporului român, adică mai ales la sate, servindu-se pentru aceasta, în primul rând, de învăţătoriDatorită acestor realizări, fără precedent, este supranumit “Omul școlii”.
Cu ocazia acestei zile, în toată țara sunt organizate diverse activități: sesiuni de lectură publică, ateliere pentru copii, dezbateri despre cărți și literatură, precum și campanii de donare de cărți. Instituțiile de învățământ, bibliotecile și librăriile din România se alătură inițiativei, încurajând elevii și adulții să citească și să participe la evenimente culturale.
Prin Ziua Națională a Lecturii, autoritățile și organizațiile culturale speră să atragă atenția asupra scăderii interesului pentru lectură în rândul tinerilor. Se dorește și crearea unui cadru favorabil pentru promovarea cărții în familie, școală și societate.
Indiferent de vârstă, fiecare român este îndemnat ca pe 15 februarie să dedice cel puțin câteva minute lecturii, fie că este vorba de un roman clasic, o carte de specialitate sau poezie. Cititul nu doar educă, ci și inspiră!
Urmărește-ne și pe Google News