24 ianuarie 2026 – 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Semnificații istorice, impact european și lecții pentru prezent
La 24 ianuarie 2026, România marchează 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, un moment fundamental în istoria națională și un reper important pentru evoluția Europei de Sud-Est. Actul din 1859, cunoscut drept Mica Unire, nu a reprezentat doar o realizare politică internă, ci un eveniment cu rezonanță europeană, care a schimbat destinul românilor și a contribuit la reconfigurarea echilibrului geopolitic al secolului al XIX-lea.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 23 ianuarie 2026, 17:00
Ce aniversăm pe 24 ianuarie 2026?
Pe 24 ianuarie se comemorează Unirea Moldovei cu Țara Românească, realizată prin alegerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, atât la Iași, cât și la București. Această decizie politică inspirată a pus bazele statului român modern și a deschis drumul către independență, unitate și modernizare.
Cine s-a unit în 1859 și în ce context istoric?
În 1859 s-au unit Principatul Moldovei și Principatul Țării Românești, două entități autonome aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Contextul internațional a fost favorabil:
- înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1853–1856);
- slăbirea influenței marilor imperii în regiune;
- afirmarea ideilor liberale și naționale în Europa.
Unirea a fost posibilă datorită voinței politice a elitei românești și unei strategii diplomatice inteligente, care a valorificat prevederile Convenției de la Paris (1858).
Ce a însemnat Unirea Principatelor pentru Europa secolului al XIX-lea?
Pentru Europa, Unirea a reprezentat un precedent al afirmării națiunilor mici, demonstrând că unitatea națională se poate realiza pașnic, prin consens politic și sprijin popular. Totodată, actul unirii a atras atenția Marilor Puteri asupra spațiului românesc și a contribuit la reconfigurarea echilibrului de putere în Europa de Est.
Impactul Unirii asupra românilor
Politic, Unirea a permis centralizarea administrației și implementarea unor reforme esențiale, precum secularizarea averilor mănăstirești și reforma agrară.
Social, a favorizat modernizarea societății și consolidarea unei elite politice și intelectuale comune.
Identitar, a întărit conștiința națională românească, oferind românilor un sentiment comun de apartenență și destin istoric.
De ce a fost necesară Unirea din 1859?
Unirea Principatelor a fost fundamentul statului român modern. Fără acest pas, România nu ar fi putut obține:
- independența din 1877;
- recunoașterea internațională;
- o dezvoltare economică și instituțională unitară.
„Unirea se face prin unire” – o lecție actuală
Expresia subliniază ideea că unitatea reală se construiește prin cooperare, solidaritate și acțiuni comune, nu doar prin declarații. Lecția din 1859 rămâne relevantă într-o societate contemporană marcată de polarizare și provocări globale.
Actualitatea Unirii Principatelor la 167 de ani
La aproape două secole distanță, Unirea rămâne un act profund actual, deoarece:
- reafirmă importanța unității naționale;
- oferă un model de construcție statală prin dialog și compromis;
- susține ideea de solidaritate într-un context european complex.
Lecții pentru România și Europa de azi
Unirea de la 24 ianuarie transmite mesaje esențiale:
- unitatea este mai puternică decât dezbinarea;
- identitatea națională poate coexista armonios cu apartenența europeană;
- națiunile se construiesc prin voință civică și responsabilitate politică.
Alături de profesorul de istorie Florica Molnar, vorbim despre simbolul unității, al solidarității și al voinței comune care au stat la baza construcției statului român modern și care rămân valori fundamentale ale Europei de astăzi sâmbătă, 24 ianuarie, în emisiunea „Oameni și Locuri”, difuzată pe frecvența 105,6 FM, de la ora 15:15, precum și miercuri, 28 ianuarie, de la ora 16:15.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro