Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)
Ciclul manifestărilor dedicate deportării etnicilor germani din Banat în fosta Uniune Sovietică (1945–1949) s-a încheiat, în acest an, la Reșița, prin vernisarea unei expoziții de fotografie retrospectivă găzduite de Galeria Direcției pentru Cultură Județeană Caraș-Severin. Expoziția aduce în prim-plan imagini și momente-cheie ale evenimentelor comemorative organizate între 1990 și 2026, oferind publicului o perspectivă amplă asupra memoriei colective și a demersurilor de rememorare.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 22 ianuarie 2026, 18:37
81 de ani de la începutul deportărilor
Potrivit lui Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și organizatorul manifestărilor, anul 2026 marchează 81 de ani de la debutul deportărilor, începute în ianuarie 1945, cu repatrieri finalizate abia la finalul anului 1949. În intervalul 16–22 ianuarie, comunitatea a comemorat victimele printr-o serie de expoziții, programe culturale și manifestări spirituale.
Manifestări culturale și momente spirituale
Agenda comemorativă a inclus slujbe și rugăciuni pentru victimele deportării la Biserica Maria Zăpezii și în alte lăcașuri de cult din Banatul Montan, precum și un moment comemorativ județean la Monumentul deportaților în fosta Uniune Sovietică, desfășurat duminică, 18 ianuarie.
De la monument la memoria vie
Expoziția de la Direcția pentru Cultură Caraș-Severin evidențiază parcursul simbolic al memoriei, de la ridicarea monumentului deportaților în fostul parc Foscă–Rășana (astăzi Parcul Episcop Martir Valeriu Traian Frențiu) până la manifestările anuale organizate în fața monumentului. Demersul este, totodată, un omagiu adus supraviețuitorilor: în prezent, șapte persoane din Banatul Montan care au trecut prin deportare mai sunt în viață, patru dintre ele în municipiul Reșița.
Un apel la memorie și responsabilitate
Prin această ultimă manifestare, organizatorii au dorit să readucă în atenția publică drama deportărilor și să sublinieze necesitatea păstrării memoriei istorice. Mesajul central rămâne unul de responsabilitate civică și umană: lecțiile trecutului trebuie asumate pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete, într-o lume în care, din păcate, deportările și strămutările forțate continuă să existe.

















Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro