Ascultă Radio România Reșița Live

Teatrul de Vest vă invită la spectacolul copilăriei, Cenușăreasa!

Teatrul de Vest vă invită sâmbătă ? ?????????, ??? ??:??, ?? ???????? ????????????? „?????̦?̆?????”, d??ă Charles Perrault, a??????? ???????̆ ?̦? ?????: Mihaela Rus.

Teatrul de Vest vă invită la spectacolul copilăriei, Cenușăreasa!

Articol editat de Anca Bălălău, 2 octombrie 2025, 12:57 / actualizat: 2 octombrie 2025, 14:33

Povestea pe care o iubeam cu toții în copilărie prinde viață pe scena Teatrului de Vest Reșița. Cenușăreasa este un basm clasic, spus cu ritm, culoare și un strop de umor. Pentru cei mici, dar și pentru cei mari care încă aplaudă poveștile copilăriei.

„???? ????? ??̆??̆ ?? ???? ?? ?? ????? ???̆? ????? ??????̆???, ??? ??̆ ???? ????? ??? ???????̦?? ?, ?, ? ??? ???ℎ?. ?? ?????? ?? ???? ???? ?????̦?̆?????, ???? ?? ??̦??????̆ ?? ??????? ?? ???? ?̦? ?? ????, ???????-?????, ???????-??̆????? ??? ???????-?????. Sunt bucuroasă să revin la Reșița, să lucrez cu trupa Teatrului de Vest și sper ca publicul de toate vârstele să se bucure de acest spectacol ce îi este dedicat”, ??????? ???, ???????ul spectacolului.

Charles Perrault a fost un poet francez, scriitor de proză și povestitor, membru de frunte al Academiei Franceze, care a avut un rol de frunte preponderent în disputa literară, cunoscută sub numele de „Cearta dintre antici și moderni”. Charles Perrault a devenit celebru prin poveștile lui pentru copii: Cenușăreasa, Scufița Roșie, Motanul încălțat, Contes de ma mère l’oye („Poveștile mamei mele gâsca”), Barbă albastră, Tom Degețelul.

A fost avocat de profesie. Și-a câștigat reputația literară prin 1660 cu niște versuri ușoare și poezii de dragoste și și-a petrecut restul vieții promovând studierea literaturii și a artei. A devenit membru al Academiei Franceze, care s-a divizat curând după cearta dintre antici și moderni, în 1671. Perrault susținea vederile modernilor pentru progresul civilizației. Poemul său, Le siècle de Louis de Grand (1687: „Epoca lui Ludovic cel Mare”) pune scriitori ca Molière și François de Malherbe deasupra unor scriitori clasici ai Greciei antice și Romei.

Încântătoarele povești din Mama Gâscă au fost scrise ca să-i distreze pe copiii lui. Poveștile lui reprezintă versiunea modernă a unor povești populare aproape uitate, repovestite de Perrault într-un stil simplu și firesc.

Cenușăreasa (în franceză Cendrillon) este un basm popular ce întrupează elementul de mit al opresiunii nedrepte urmată de triumf și răsplată. Se cunosc mii de variante ale basmului în toată lumea.
Personajul principal este o fată tânără ce trăiește într-o situație nefericită, și al cărei noroc se schimbă. Însuși cuvântul cenușăreasă a ajuns, prin analogie, să însemne „persoană ale cărei calități sunt nerecunoscute, sau care primesc recunoaștere după o perioadă de obscuritate și neglijare”. Povestea populară a Cenușăresei influențează cultura populară internațională, fiind transpusă în alte opere artistice prin elemente de acțiune, aluzii și motive.

Câteva variante diferite ale poveștii apar în O mie și una de nopți, toate tratând tema fetei celei mici hărțuită de surorile invidioase. În unele dintre acestea, este vorba despre un tânăr care are doi frați. Una dintre povești, „Judar și frații săi”, se îndepărtează de la finalurile fericite ale altor variante, terminându-se în schimb tragic, fiul cel mai mic fiind otrăvit de frații mai mari.

Cea mai veche poveste europeană cu această temă este „La Gatta Cenerentola” sau „Pisica cenușăreasă” care apare în cartea „Il Pentamerone” a culegătorului italian de basme Giambattista Basile în 1635. Aceasta versiune a stat la baza versiunilor ulterioare publicate de autorul francez Charles Perrault și de frații Grimm, germani. (în versiunea fraților Grimm, nu apare zâna cea bună, spiritul mamei adevărate fiind reprezentat de două păsări din copacul de lângă mormântul mamei)

Una dintre cele mai populare versiuni ale basmului a fost cea scrisă de Charles Perrault în 1697. Popularitatea poveștii sale s-a datorat faptului că Perrault a adăugat în poveste dovleacul, zâna cea bună și pantofii de sticlă. Se credea, în mod eronat, de către vorbitorii de engleză, că în versiunea lui Perrault, Cenușăreasa poartă cizme de blană („pantoufle en vair”) și că atunci când s-a tradus povestea în engleză, vair a fost confundat cu verre (sticlă) și că povestea a rămas așa. Teoria cizmelor de blană a fost însă infirmată. O altă versiune celebră a fost consemnată de frații Jacob și Wilhelm Grimm în secolul al XIX-lea.

Povestea se numește Aschenputtel iar ajutorul vine din partea copacului de pe mormântul mamei. În această versiune, surorile vitrege încearcă să păcălească prințul, tăindu-și părți din picior pentru a face pantoful să se potrivească. Prințul este informat de doi porumbei care scot ochii surorilor vitrege, făcându-le cerșetoare oarbe pentru toată viața lor.

???????? ???????̆ ?̦? ?????: Mihaela Rus
????̆ Charles Perrault
???????????: Aurel Asanache
?????????: Eugen Miu
????????̦?? ????????̆: Cristi Florea
???????? ??????: Lucian Moga

?????????̦??:
Theodora Pintilie
Andrei Pleșa
Camelia Ghinea
Ana – Maria Cizler
Andrada Samoilă
Sorin Fruntelată
Florin Ruicu

???????̦??
Ștefania Achim | Daniel Buligă | Gabriel Pădurariu | Mirel Lovin
Radio România Reșița este partener media al Teatrului de Vest!

Festivalul etniilor, la Băile Herculane. Muzică, dansuri și tradiții din Banatul Montan, pe 7 septembrie
Evenimente duminică, 6 septembrie 2026, 12:46

Festivalul etniilor, la Băile Herculane. Muzică, dansuri și tradiții din Banatul Montan, pe 7 septembrie

Tradițiile și diversitatea culturală din Banatul Montan vor fi puse în valoare, luni, 7 septembrie 2026, la Băile Herculane, unde este...

Festivalul etniilor, la Băile Herculane. Muzică, dansuri și tradiții din Banatul Montan, pe 7 septembrie
ZESTREA – Festival de Arte și Bucurii revine la Conacul Zăgujeni. Două zile de muzică, tradiții și experiențe în Banatul Montan
Evenimente duminică, 6 septembrie 2026, 08:15

ZESTREA – Festival de Arte și Bucurii revine la Conacul Zăgujeni. Două zile de muzică, tradiții și experiențe în Banatul Montan

Conacul Zăgujeni devine, în perioada 12–13 septembrie 2026, locul de întâlnire al artei, tradițiilor, muzicii, gastronomiei și...

ZESTREA – Festival de Arte și Bucurii revine la Conacul Zăgujeni. Două zile de muzică, tradiții și experiențe în Banatul Montan
Festivalul de Joacă Cocolosh 2026, la Timișoara: 93 de ateliere gratuite și 14 momente artistice
Evenimente sâmbătă, 5 septembrie 2026, 19:00

Festivalul de Joacă Cocolosh 2026, la Timișoara: 93 de ateliere gratuite și 14 momente artistice

Festivalul de Joacă Cocolosh revine duminică, 6 septembrie 2026, la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara. Cea de-a treia ediție se...

Festivalul de Joacă Cocolosh 2026, la Timișoara: 93 de ateliere gratuite și 14 momente artistice
Zilele Palatului Cultural din Reșița, ediția a XV-a: două zile de cultură, folclor și muzică corală în acest weekend
Evenimente sâmbătă, 5 septembrie 2026, 14:35

Zilele Palatului Cultural din Reșița, ediția a XV-a: două zile de cultură, folclor și muzică corală în acest weekend

Programul pregătit de Asociația Culturală Reșița Română, cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, reunește ansambluri folclorice,...

Zilele Palatului Cultural din Reșița, ediția a XV-a: două zile de cultură, folclor și muzică corală în acest weekend
Evenimente sâmbătă, 5 septembrie 2026, 11:23

Zilele Orașului Băile Herculane 2026. Proconsul, Olguța Berbec și Antonio Pican, concerte între 4 și 6 septembrie

Băile Herculane intră în sărbătoare, în perioada 4–6 septembrie 2026. Zilele Orașului Băile Herculane aduc în zona Parcului Central trei...

Zilele Orașului Băile Herculane 2026. Proconsul, Olguța Berbec și Antonio Pican, concerte între 4 și 6 septembrie
Evenimente sâmbătă, 5 septembrie 2026, 08:33

Sărbătoarea Plăcintelor 2026, la Căsoaia

Sărbătoarea Plăcintelor revine duminică, 6 septembrie 2026, la Tabăra Căsoaia din județul Arad. Între orele 12.00 și 18.00, vizitatorii vor...

Sărbătoarea Plăcintelor 2026, la Căsoaia
Evenimente vineri, 4 septembrie 2026, 13:00

Festivalul folcloric „Pe malul râului Caraș” 2026: multiculturalitate, tradiții și spectacole la Carașova

Evenimentul promite să transforme centrul localității Carașova într-un adevărat punct de întâlnire al tradițiilor, culturii și folclorului...

Festivalul folcloric „Pe malul râului Caraș” 2026: multiculturalitate, tradiții și spectacole la Carașova
Evenimente vineri, 4 septembrie 2026, 11:29

Paradă moto la Zilele Orașului Băile Herculane 2026. Motocicliștii TRACOS străbat stațiunea sâmbătă, 5 septembrie

Băile Herculane va răsuna sâmbătă, 5 septembrie 2026, de motoarele participanților la Parada Moto organizată în cadrul Zilelor Orașului....

Paradă moto la Zilele Orașului Băile Herculane 2026. Motocicliștii TRACOS străbat stațiunea sâmbătă, 5 septembrie