CSAT a completat cadrul legal pentru protecția spațiului aerian
CSAT a completat cadrul legal pentru protecția spațiului aerian cu proceduri pentru drone și reguli de comandă privind doborârea aeronavelor, spune ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu.

Articol editat de Oana Nicolae, 25 septembrie 2025, 16:46
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a prezentat, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de joi, 25 septembrie 2025, principalele decizii care completează aplicarea Legii nr. 73/2025 privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate în spațiul aerian al României. Potrivit oficialului, CSAT a adoptat metodologii care definesc „obiectivele” care trebuie protejate împotriva dronelor. Totodată a clarificat linia de comandă în cazurile în care este nevoie de doborârea unei aeronave.
Ce s-a decis la CSAT: obiective protejate și cadre operaționale pentru drone
Moșteanu a explicat că unul dintre proiectele aprobate detaliază modul în care instituțiile din sistemul național de apărare pot identifica și actualiza liste de obiective care necesită protecție față de drone — inclusiv obiective temporare (evenimente publice cu oficiali, conferințe, zone cu prezență masivă de persoane) care pot fi introduse pe listă pe durata evenimentului. Procedura adoptată urmărește trei paliere operaționale: identificare — bruiaj — intervenție, iar detaliile operaționale rămân clasificate.
Linia de comandă pentru aeronave cu pilot și fără pilot
Al doilea proiect aprobat reglementează cine ia decizia finală în situațiile critice. Pentru aeronavele fără pilot (drone) și pentru aeronavele militare (cu pilot) decizia operativă revine comandantului misiunii, în acord cu regulile NATO de interceptare. În cazul aeronavelor civile cu pilot, însă, decizia politică privind doborârea rămâne la nivelul ministrului. Așa s-a practicat și după 11 septembrie, deoarece implică o componentă politică majoră și riscuri pentru civili. Moșteanu a subliniat că distrugerea unei aeronave este măsura de ultimă instanță. Aceasta este folosită doar după eșuarea tuturor pașilor progresivi de avertizare și interceptare.
Context regional: incidente cu drone în Europa și adaptarea la noi amenințări
Întrebat despre recentele incidente din Polonia, Estonia sau Danemarca, ministrul a remarcat că Europa trebuie să se obișnuiască cu astfel de provocări și să reacționeze ferm, dar proporțional. Moșteanu a făcut diferența clară între statele în război (ex.: Ucraina) și țările europene pe timp de pace, unde operațiunile militare și deciziile privind utilizarea forței au reguli și constrângeri diferite. El a mai spus că multe state europene și NATO au proceduri și capabilități de poliție aeriană. Nu toate reacțiile sunt însă, identice din cauza resurselor, legislației și situațiilor operaționale.
Ce înseamnă pe termen scurt pentru securitatea României
Practic, măsurile adoptate la CSAT consolidează cadrul legal și operațional astfel încât:
- instituțiile să poată defini și actualiza rapid obiectivele ce trebuie protejate;
- forțele armate și serviciile specializate să aibă proceduri clare pentru identificare, bruiaj și intervenție împotriva dronelelor;
- deciziile politice privind aeronavele civile rămân sub responsabilitatea ministerială pentru a asigura responsabilitate democratică și control politic în situații extrem de sensibile.
Reacții și provocări practice
Moșteanu a recunoscut că, deși legislația românească este „foarte avansată” în privința autorizării folosirii armamentului pentru doborârea dronelor, aplicarea în teren depinde de echipare, proceduri stricte, interoperabilitate cu NATO și balanța între reacție și protejarea populației civile. Mai mult, achizițiile și pregătirea trebuie calibrate. România nu poate, practic, „să pună tot bugetul pe război”. Prioritizarea investițiilor se face în funcție de amenințări și capacitatea reală de implementare.
Concluzie — echilibru între fermitate și precauție
Anunțurile lui Ionuț Moșteanu de după CSAT arată o abordare pragmatică: întărire legislativă și operațională pentru protecția spațiului aerian, menținerea controlului politic asupra măsurilor extrem de riscante (doborârea unei aeronave civile) și apelul la pregătire și cooperare aliată. Pe măsură ce incidentele cu drone devin mai frecvente în Europa, cadrul adoptat în România urmărește să combine rapiditate operațională cu garanțiile necesare pentru protejarea vieților civile și respectarea normelor internaționale.
Foto: Agerpres
Urmărește-ne și pe Google News