Ascultă Radio România Reșița Live

Patrimoniul uitat al Banatului: Ziduri, palisade, morminte. După 700 de ani, Caransebeșul medieval revine la viaţă

Cetatea medievală a Caransebeșului, un punct strategic și comercial important în Evul Mediu, este atestată documentar încă din anul 1290, însă istoria locului coboară până în epoca romană și chiar în neolitic. Situată în vestul României, în Banat, în Caraş-Severin această fortificație a avut un rol esențial atât din punct de vedere administrativ, cât și militar.

Descoperiri arheologice spectaculoase în 2025

Patrimoniul uitat al Banatului: Ziduri, palisade, morminte. După 700 de ani, Caransebeșul medieval revine la viaţă

Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 iunie 2025, 17:00 / actualizat: 20 iunie 2025, 22:37

Descoperiri arheologice spectaculoase în 2025

În luna mai 2025, în timpul lucrărilor de modernizare a rețelei de canalizare de pe strada Traian Doda din Caransebeș, echipa de arheologi de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță a scos la lumină ziduri masive datând din secolul al XIII-lea. Structurile descoperite includ:

  • Ziduri de apărare cu o lățime impresionantă de 3 metri;
  • Trei rânduri de palisade din stâlpi de stejar;
  • Șanțuri defensive de 7 metri lățime și 5 metri adâncime, vizibile în mai multe puncte ale orașului.

Structura fortificației prezintă similitudini cu planurile Vauban, specifice cetăților de la Timișoara și Alba Iulia, confirmând astfel complexitatea arhitecturală a cetății.

Cercetări arheologice din 2022 încoace

Începând cu anul 2022, săpăturile arheologice s-au concentrat în zona interioară vestică a cetății. Aici au fost identificate:

  • Vestigii ale unei biserici și ale unei necropole medievale;
  • Urmele unor ateliere meșteșugărești, magazine, o posibilă farmacie;
  • Un drum pietruit documentat pe hărți din secolul al XVII-lea;
  • Morminte medievale și fragmente osoase umane și animale, sugerând o zonă cu caracter funerar.

Artefacte valoroase și perspective istorice

Printre piesele descoperite se numără:

  • Ceramică locală și de import, inclusiv obiecte de lux;
  • Monede, obiecte de cult, accesorii vestimentare, piese din os, fier și sticlă;
  • Greutăți de cântar și cahle, reflectând activitățile economice și culturale din epocă.

Aceste descoperiri oferă o imagine completă asupra evoluției urbane medievale a Caransebeșului, înainte și după stăpânirea otomană, și contribuie la conturarea unei identități istorice locale distincte.

Urmează digitalizarea și integrarea în circuitul muzeal

Planurile de viitor includ:

  • Continuarea săpăturilor pe strada Traian Doda pentru a documenta integral cetatea interioară;
  • Analiza dendrocronologică a stâlpilor de stejar pentru datarea exactă și stabilirea originii lemnului;
  • Studiul scheletelor pentru determinări demografice și cronologice;
  • Digitalizarea vestigiilor, conservarea și prezentarea acestora într-un muzeu virtual al Caransebeșului.

Caransebeșul – un reper istoric și cultural în Banat

Redescoperirea Cetății Caransebeșului confirmă rolul său de fortificație urbană complexă, cu o rețea defensivă elaborată și un centru urban activ în Evul Mediu. Ziduri, drumuri, necropole, ateliere și obiecte de cult conturează un tablou istoric viu, care consolidează statutul orașului în peisajul medieval al Banatului.

Alături de arheologul Adrian Ardeț, vă invităm să explorați povestea fascinantă a Caransebeșului – de la originile străvechi la cele mai recente descoperiri care readuc la viață gloria unei cetăți medievale uitate:

Aşadar, nu ratați o întâlnire cu istoria vie a Caransebeşului medieval, sâmbătă, 21 iunie, de la ora 15.15, în emisiunea „Oameni și Locuri”, pe frecvența 105,6 FM, dar şi miercuri, 25 iunie de la 16.20.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri vineri, 16 ianuarie 2026, 17:00

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS

Comemorarea deportării germanilor în URSS: memoria unei tragedii din Banatul Montan Comunitățile germane din Banatul Montan marchează în aceste...

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York
Oameni și locuri vineri, 9 ianuarie 2026, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York

Un aspect mai puțin cunoscut despre Mihai Eminescu este faptul că nu a agreat niciodată matematica, disciplină pe care o considera extrem de...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York
Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale
Oameni și locuri vineri, 2 ianuarie 2026, 17:00

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale

România se numără printre puținele țări din lume în care oamenii continuă să poarte costume populare nu doar la sărbători sau evenimente...

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale
În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri
Oameni și locuri vineri, 26 decembrie 2025, 17:00

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri

Când spunem că „omul sfințește locul”, ne referim la acei oameni al căror impact se vede cu adevărat în jurul lor. Aceștia sunt cei în...

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri
Oameni și locuri vineri, 19 decembrie 2025, 17:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989

Au trecut 36 de ani marcați de speranță și dezamăgire, de curaj și neputință, de adevăruri rostite și adevăruri ascunse, de la...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989
Oameni și locuri vineri, 12 decembrie 2025, 17:00

Gabriela Constantin Todor – reper de seamă în educaţia muzicală, formator al noilor generații de violoncelişti şi promotor al muzicii clasice

Gabriela Constantin Todor este un reputat profesor de violoncel și un adevărat model în formarea noilor generații de muzicieni. De-a lungul...

Gabriela Constantin Todor – reper de seamă în educaţia muzicală, formator al noilor generații de violoncelişti şi promotor al muzicii clasice
Oameni și locuri vineri, 5 decembrie 2025, 17:00

Sfântul Nicolae pune piatra de temelie a noii capele din lemn de la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, în dar părintelui ctitor Nicolae Chiosa

În ziua închinată Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitor al copiilor și al celor aflați în nevoie, Colegiul Național „Traian Lalescu” din...

Sfântul Nicolae pune piatra de temelie a noii capele din lemn de la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, în dar părintelui ctitor Nicolae Chiosa
Oameni și locuri vineri, 28 noiembrie 2025, 17:00

1 Decembrie 1918 vs. 1 Decembrie 2025: O privire de ansamblu asupra Unității Naționale cu profesorul Florica Molnar

Ziua Națională a României, sărbătorită anual pe 1 Decembrie, marchează un moment istoric definitoriu: Marea Unire de la 1918, când Adunarea...

1 Decembrie 1918 vs. 1 Decembrie 2025: O privire de ansamblu asupra Unității Naționale cu profesorul Florica Molnar