Ascultă Radio România Reșița Live

Patrimoniul uitat al Banatului: Ziduri, palisade, morminte. După 700 de ani, Caransebeșul medieval revine la viaţă

Cetatea medievală a Caransebeșului, un punct strategic și comercial important în Evul Mediu, este atestată documentar încă din anul 1290, însă istoria locului coboară până în epoca romană și chiar în neolitic. Situată în vestul României, în Banat, în Caraş-Severin această fortificație a avut un rol esențial atât din punct de vedere administrativ, cât și militar.

Descoperiri arheologice spectaculoase în 2025

Patrimoniul uitat al Banatului: Ziduri, palisade, morminte. După 700 de ani, Caransebeșul medieval revine la viaţă

Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 iunie 2025, 17:00 / actualizat: 20 iunie 2025, 22:37

Descoperiri arheologice spectaculoase în 2025

În luna mai 2025, în timpul lucrărilor de modernizare a rețelei de canalizare de pe strada Traian Doda din Caransebeș, echipa de arheologi de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță a scos la lumină ziduri masive datând din secolul al XIII-lea. Structurile descoperite includ:

  • Ziduri de apărare cu o lățime impresionantă de 3 metri;
  • Trei rânduri de palisade din stâlpi de stejar;
  • Șanțuri defensive de 7 metri lățime și 5 metri adâncime, vizibile în mai multe puncte ale orașului.

Structura fortificației prezintă similitudini cu planurile Vauban, specifice cetăților de la Timișoara și Alba Iulia, confirmând astfel complexitatea arhitecturală a cetății.

Cercetări arheologice din 2022 încoace

Începând cu anul 2022, săpăturile arheologice s-au concentrat în zona interioară vestică a cetății. Aici au fost identificate:

  • Vestigii ale unei biserici și ale unei necropole medievale;
  • Urmele unor ateliere meșteșugărești, magazine, o posibilă farmacie;
  • Un drum pietruit documentat pe hărți din secolul al XVII-lea;
  • Morminte medievale și fragmente osoase umane și animale, sugerând o zonă cu caracter funerar.

Artefacte valoroase și perspective istorice

Printre piesele descoperite se numără:

  • Ceramică locală și de import, inclusiv obiecte de lux;
  • Monede, obiecte de cult, accesorii vestimentare, piese din os, fier și sticlă;
  • Greutăți de cântar și cahle, reflectând activitățile economice și culturale din epocă.

Aceste descoperiri oferă o imagine completă asupra evoluției urbane medievale a Caransebeșului, înainte și după stăpânirea otomană, și contribuie la conturarea unei identități istorice locale distincte.

Urmează digitalizarea și integrarea în circuitul muzeal

Planurile de viitor includ:

  • Continuarea săpăturilor pe strada Traian Doda pentru a documenta integral cetatea interioară;
  • Analiza dendrocronologică a stâlpilor de stejar pentru datarea exactă și stabilirea originii lemnului;
  • Studiul scheletelor pentru determinări demografice și cronologice;
  • Digitalizarea vestigiilor, conservarea și prezentarea acestora într-un muzeu virtual al Caransebeșului.

Caransebeșul – un reper istoric și cultural în Banat

Redescoperirea Cetății Caransebeșului confirmă rolul său de fortificație urbană complexă, cu o rețea defensivă elaborată și un centru urban activ în Evul Mediu. Ziduri, drumuri, necropole, ateliere și obiecte de cult conturează un tablou istoric viu, care consolidează statutul orașului în peisajul medieval al Banatului.

Alături de arheologul Adrian Ardeț, vă invităm să explorați povestea fascinantă a Caransebeșului – de la originile străvechi la cele mai recente descoperiri care readuc la viață gloria unei cetăți medievale uitate:

Aşadar, nu ratați o întâlnire cu istoria vie a Caransebeşului medieval, sâmbătă, 21 iunie, de la ora 15.15, în emisiunea „Oameni și Locuri”, pe frecvența 105,6 FM, dar şi miercuri, 25 iunie de la 16.20.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro

Doru Vasiuţi – sculptorul care transformă materia în dialog spiritual, sub inspirația lui Brâncuși
Oameni și locuri vineri, 20 februarie 2026, 17:00

Doru Vasiuţi – sculptorul care transformă materia în dialog spiritual, sub inspirația lui Brâncuși

Artistul plastic Doru Vasiuţi se remarcă drept unul dintre creatorii contemporani profund ancorați în valorile artei românești, fiind puternic...

Doru Vasiuţi – sculptorul care transformă materia în dialog spiritual, sub inspirația lui Brâncuși
Denisa Laszlo – o viață dedicată horticulturii, legumiculturii și muncii câmpului
Oameni și locuri vineri, 13 februarie 2026, 17:00

Denisa Laszlo – o viață dedicată horticulturii, legumiculturii și muncii câmpului

Sera de flori din Fârliug – pasiunea Denisei Laszlo pentru horticultură, legumicultură și munca câmpului În inima Banatului Montan, sera de...

Denisa Laszlo – o viață dedicată horticulturii, legumiculturii și muncii câmpului
Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii
Oameni și locuri vineri, 6 februarie 2026, 17:00

Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii

Fărșangul este un obicei străvechi, transmis din generație în generație, care marchează sfârșitul iernii și sosirea primăverii,...

Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii
Sonia Kugler – Asistenta medicală din Caraș-Severin, pasionată de confecționarea costumelor și măștilor de Fășang
Oameni și locuri vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Sonia Kugler – Asistenta medicală din Caraș-Severin, pasionată de confecționarea costumelor și măștilor de Fășang

Alungarea iernii și întâmpinarea primăverii reprezintă o tradiție străveche, împrumutată de la sașii transilvăneni și practicată de...

Sonia Kugler – Asistenta medicală din Caraș-Severin, pasionată de confecționarea costumelor și măștilor de Fășang
Oameni și locuri vineri, 23 ianuarie 2026, 17:00

24 ianuarie 2026 – 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Semnificații istorice, impact european și lecții pentru prezent

La 24 ianuarie 2026, România marchează 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, un moment fundamental în istoria națională și un reper...

24 ianuarie 2026 – 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Semnificații istorice, impact european și lecții pentru prezent
Oameni și locuri vineri, 16 ianuarie 2026, 17:00

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS

Comemorarea deportării germanilor în URSS: memoria unei tragedii din Banatul Montan Comunitățile germane din Banatul Montan marchează în aceste...

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri vineri, 9 ianuarie 2026, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York

Un aspect mai puțin cunoscut despre Mihai Eminescu este faptul că nu a agreat niciodată matematica, disciplină pe care o considera extrem de...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York
Oameni și locuri vineri, 2 ianuarie 2026, 17:00

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale

România se numără printre puținele țări din lume în care oamenii continuă să poarte costume populare nu doar la sărbători sau evenimente...

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale