Primele căpșuni românești din câmp au apărut în piețe: aromate, proaspete și cultivate cu efort

Sezonul căpșunilor românești cultivate în câmp a început timid, dar promițător. Primele loturi și-au făcut deja loc pe tarabele piețelor din vestul țării, fiind apreciate pentru gustul intens și prospețime, în ciuda prețului mai ridicat față de fructele de import – între 20 și 25 de lei kilogramul.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 2 iunie 2025, 13:38

Un sezon dificil pentru cultivatorii locali

Temperaturile scăzute din primăvară au pus mari piedici fermierilor, afectând grav dezvoltarea plantelor. Alin Mateș, un producător din Făget, județul Timiș, prezent pe piața din Reșița, a povestit pentru Radio Reșița despre provocările întâmpinate:

„Frigul ne-a lovit puternic, căpșunile nu s-au dezvoltat cum ne-am fi dorit, dar iată că am reușit să pornim”.

Cu o experiență de 15 ani în cultivarea căpșunilor, Alin a început în 2010 cu un hectar, iar astăzi exploatează un hectar și jumătate în câmp, fără sere, ceea ce înseamnă expunere directă la grindină, ploi și temperaturi extreme.

Soiuri cultivate și provocări climatice

Fermierul cultivă două soiuri de căpșuni: Asia și Glorielle. Primul este apreciat pentru mărimea și gustul său, iar al doilea pentru aroma dulce și timpurietatea recoltei. Deși sunt soiuri adaptabile, sunt totuși sensibile la intemperii și necesită o atenție deosebită.

„E un soi care se pretează peste tot, dar e perisabil. Trebuie să-l cunoști bine, altfel riști pierderi mari.”

Anul acesta, temperaturile scăzute au fost urmate de ploi abundente, care au îngreunat și mai mult gestionarea culturii. Din dorința de a oferi fructe cât mai naturale, Alin evită tratamentele chimice în plin sezon:

„Încercăm să păstrăm timpii de pauză pentru fungicide. Vrem să rămânem cât mai aproape de un produs sănătos, cât mai bio”.

Recolta: între o tonă pe zi și pierderi semnificative

În zilele de vârf, producția ajunge și la o tonă – o tonă și jumătate pe zi, însă pierderile sunt inevitabile. Fructele afectate, dar încă bune de consum, sunt vândute la prețuri reduse, între 5 și 10 lei/ kg.

„Scoatem din culturi căpșunile defecte ca să nu compromită restul producției. O parte le aruncăm, pe altele le dăm la preț redus”.

Vânzarea directă: piețe locale și contact cu clientul

Fermierul nu lucrează cu firme sau supermarketuri, ci preferă vânzarea directă în piețele din Oțelu-Roșu, Făget, Lugoj, Buziaș și Reșița. Aici se simte mai aproape de client și poate controla calitatea produsului livrat.

„La Oțelu-Roșu merge cel mai bine. Avem 3 puncte de vânzare și cunoaștem piața. În Reșița testăm terenul, e o piață nouă pentru noi”.

Prețul: între 20 și 25 de lei pe kilogram

Prețul variază în funcție de calitate și dimensiunea fructelor. Soiurile mai mari se vând cu 25 de lei/ kg, iar cele mai mici, cu 20. În debutul sezonului, prețul a urcat chiar la 40 de lei/ kg, însă a scăzut treptat.

„Mă gândesc că, fiind sfârșit de sezon, prețul ar putea urca din nou”.

O afacere de familie construită cu sacrificii

Cultivarea căpșunilor este o afacere de familie. Alin lucrează împreună cu frații săi, rude și echipe plătite corect, uneori cu 350–450 de lei/zi, în funcție de muncă.

„Am reușit să atrag oameni plătind mai bine. Avem culegători, un șef de echipă și vânzători. Eu mă ocup de organizare”.

Programul este epuizant – de la 5:30 dimineața până la miezul nopții, timp de 4–5 săptămâni, în plin sezon.

De ce a ales cultura de căpșuni?

Pasiunea pentru agricultură i-a fost insuflată din familie. După o perioadă de muncă în construcții în Italia, Alin s-a întors în România la propunerea tatălui său. A pornit fără experiență, iar primul an a fost un eșec total.

„Am pierdut 70% din producție, am fost în prag de faliment. Dar m-a motivat să învăț. Am cercetat, am studiat pe cont propriu. Nimeni nu știa exact cum să trateze bolile căpșunilor”.

Astăzi, în ciuda greutăților, consideră că această cultură e una dintre cele mai profitabile – dar și cele mai dificile.

„Sunt mulți care au încercat și au renunțat. Dacă nu iubești ceea ce faci, nu reziști”.

Viitorul: dezvoltare, educație, investiții

Fermierul dorește să continue și să se extindă, dar recunoaște că provocările sunt uriașe, mai ales fără sprijin financiar semnificativ.

„E nevoie de infrastructură, investiții serioase. Ca să vinzi în supermarketuri, ai nevoie de sute de mii de euro. Iar ca mic producător, e foarte greu fără finanțare”.

Unde îl puteți găsi?

Alin Mateș va mai fi prezent în piețele din județul Caraș-Severin și Timiș pentru scurt timp, cât mai permite sezonul. Reșițenii îl pot întâlni în aceste zile în piață, însă el anunță că urmează să se retragă din vânzare pentru a se ocupa din nou de cultură și de pregătirea plantației pentru anul viitor.

Pentru Radio Reşiţa, producătorul de căpşuni Alin Mateş din Făget:

Căpșunile românești: o alegere gustoasă și un sprijin pentru producătorii locali

Prin alegerea produselor românești de sezon, consumatorii nu doar că se bucură de fructe mai gustoase, ci susțin direct munca și perseverența fermierilor locali. Căpșunile din Banat, cultivate cu grijă și pasiune, sunt un exemplu de agricultură sustenabilă și dedicare autentică.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro