Parlamentare2024/Românii din diaspora, așteptați sâmbătă și duminică la urne

Românii din diaspora sunt aşteptaţi sâmbătă şi duminică la urne, pentru a-şi desemna reprezentanţii în noul Legislativ, votarea desfăşurându-se în cele 950 de secţii organizate în străinătate.

Articol editat de Valentina Adam, 29 noiembrie 2024, 06:29

Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite pot vota prin corespondenţă sau în cadrul secţiei de votare din ţara de domiciliu sau reşedinţă. Exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din diaspora nu este condiţionată de înscrierea acestora în Registrul electoral.

Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 6.840 de persoane s-au înregistrat pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la scrutinul din 1 decembrie.

Cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), Germania (1.359), Elveţia (524), Ţările de Jos (462). Urmează Franţa, Spania, Belgia şi Italia şi SUA.

Totodată, au depus cereri pentru a vota la parlamentare la o secţie 6.067 de alegători. Cele mai multe cereri au venit de la românii din Ţările de Jos (1.512), Marea Britanie (987), Germania (643), Franţa (421) şi Italia (410).

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

• au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
• au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;
• nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de a alege la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Românii cu reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, documentele care atestă reşedinţa în străinătate sunt:

• pentru cetăţenii români care deţin şi cetăţenia statului de reşedinţă, documentele de identitate eliberate de autorităţile locale ale statului de reşedinţă (carte de identitate, paşaporţ certificat de naturalizare/cetăţenie etc.);
• documentele speciale emise cetăţenilor români angajaţi ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare şi ai organizaţiilor internaţionale cu sediul în străinătate, precum şi cele emise membrilor de familie ai acestora;
• lista avizată de serviciul personal al Ministerului Apărării Naţionale/Ministerului Afacerilor Interne care să ateste calitatea de militar în misiune;
• pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma un tratament medical, de mai mult de 90 de zile, documentele emise ori avizate de o autoritate medicală, pe plan local;
• pentru cetăţenii români cu reşedinţa pe teritoriile altor entităţi nerecunoscute ca state, documentele deţinute pe plan local;
• pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma unul sau mai multe programe de studii, documentele emise ori avizate de o instituţie de învăţământ ori formare profesională, pe plan local, ori de autorităţile statelor acestor entităţi.

Documentul care atestă reşedinţa în străinătate poate fi prezentat membrilor biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate în copie sau în format electronic.

XXX

Alegătorii îşi pot exercita dreptul constituţional la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Membrii şi personalul tehnic auxiliar ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea.

Conform Autorităţii Electorale Permanente, condiţia domiciliului sau a reşedinţei în străinătate, respectiv a prezentării unui document ce atestă reşedinţa în străinătate, nu se aplică următoarelor categorii de alegători care se prezintă la vot la secţiile de votare din străinătate:

• candidaţilor, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;
• personalului misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
• militarilor, poliţiştilor şi personalului civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate.

Persoanele fără cetăţenie română nu au drept de vot.

În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.

Fiecare alegător va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală).

Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de voţ aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.

Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.

Optsprezece formaţiuni şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ din partea diasporei.