3 martie – Ziua Internaţională a Scriitorului
Motto: „Sunt trei reguli ale scrisului. Din păcate, nimeni nu poate spune care sunt acelea” – Somerset Maugham, scriitor britanic.
Articol editat de Anca Bălălău, 3 martie 2024, 10:17
„Adevărata mâna n-o întind. Nu ating cu ea decât cuvintele. Nu ating nimic. Deşi urăsc punctul, Doamne, locuiesc într-un punct”. Şi da, Nichita Stănescu are dreptate, locuinţa scriitorului este într-un punct care simbolizează originea tuturor slovelor în toate limbile pământului, un punct de reper asemeni unui far care ne luminează spiritul.
Scriitorul este clipa care trece prin poarta existenţei, el este regele cuvintelor!
Și astăzi, 3 martie este Ziua Scriitorului. Poeți, eseiști, nuveliști, dramaturgi, critici literari, istorici și jurnaliști de pretutindeni sunt amintiți și apreciați pentru rolul în dezvoltarea literaturii și a culturii la nivel mondial.
Decizia de a sărbători, la 3 martie, Ziua Internaţională a Scriitorului, a fost adoptată la cel de-al 48-lea Congres internaţional PEN Club, care s-a desfăşurat în perioada 12-18 ianuarie 1986. PEN Club a fost înfiinţat în anul 1921, la Londra.
Denumirea acestei organizaţii, abrevierea PEN, se descifrează prin: Poets – poeţi, Essayists — eseişti, Novelists — romancieri.
Ideea realizării acestei organizaţii aparţine scriitoarei britanice Catherine Amy Dawson Scott şi a primului preşedinte al acesteia John Galsworthy.
Au fost înfiinţate centre PEN în multe alte ţări, care aderau atât organizatoric, cât si individual, prin numele unor mari autori ai epocii precum: H.G. Wells, Thomas Hardy, W.B. Yeats, Arthur Schnitzler, Gerhardt Hauptmann, Maurice Maetherlink, Knut Hamsun, Romain Rolland, Anatole France, Benedetto Croce, Dîmitri Merejkovsky, Selma Lagerlöf, Thomas Mann, Vicente Blasco Ibanez, Rabindranath Tagore, Robert Frost, potrivit www.penromania.ro.
PEN Clubul Român a fost creat în anul 1923 şi l-a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu.
Războiul rece, dar si “păcile reci” survenite sporadic în anii comunismului au întrerupt activitatea PEN Clubului Român.
După anul 1964, PEN Clubul a existat din nou, formal, fără a avea şi posibilitatea să funcţioneze. Preşedintele PEN Clubului Român, în perioada anilor 1970, a fost poetul Geo Dumitrescu. La 11 septembrie 1990, Centrul PEN Român renăştea, poeta Ana Blandiana devenea preşedinta PEN Clubului Român, afiliat Organizaţiei Internaţionale a Scriitorilor. Centrul PEN din România încearcă să refacă legăturile cu marii scriitori din exil.
La Adunarea Generală Pen România, din 24 noiembrie 2023, au avut loc alegeri. Actuala conducere votată este următoarea: Ruxandra Cesereanu – Președintă; Cosmin Perța – Vicepreședinte; Secretar General – Mariana Gorczyca ; Magda Cârneci, Radu Vancu, Miruna Vlada, Bogdan Ghiu – membri în Consiliul Director. Au fost confirmați doi membri supleanți: Claudiu Komartin, responsabil de relația PEN România cu Festivalurile de literatură; și Gelu Vlașin, responsabil cu publicitarea PEN.
Tot în cadrul Adunării Generale, cartea Mihaelei Miroiu, Aripi și rădăcini (Polirom, 2022) a primit Premiul PEN România, cu Laudatio rostit de Ruxandra Cesereanu.
Iar cartea lui Dan Horațiu Popescu, “Pentru o istorie a P.E.N. Clubului Român – Anii cei dintâi 1922-1925”, a primit Premiul Special, cu Laudatio rostit de Mariana Gorczyca.
În cazul volumului semnat de Dan Horațiu Popescu, este vorba de un demers universitar, o muncă de cercetare extrem de migăloasă, care acoperă începuturile PEN Clubului Român; în baza acestei cercetări aflăm că actul de naștere al organizației Pen România, prima atestare documentară, a fost Scrisoarea Diplomatului Marcu Beza către Catherine Amy Scott, secretara și inițiatoarea primului Club PEN din lume.
De asemenea, susținerea reinstaurării păcii în Ucraina este punctată printr-un Comunicat Pen Internațional la doi ani de la invazia rusă în Ucraina:
‘’Ziua de 24 februarie 2024 marchează doi ani de când Federația Rusă a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei. Zeci de mii de civili au fost uciși și peste o sută de mii au fost răniți. Mulți sunt încă dați dispăruți. Zeci de mii de militari ucraineni, inclusiv foști civili care au luat armele pentru a apăra Ucraina, au fost uciși sau răniți de forțele ruse (numărul estimat al celor pieriți -de către serviciul britanic de informații- este de 70.000). Aproape 7 milioane de refugiați din Ucraina au fost înregistrați la nivel global până la sfârșitul anului 2023. PEN International a cerut în repetate rânduri Federației Ruse să pună capăt războiului devastator împotriva Ucrainei.
Comentând cei doi ani de la începutul războiului, Burhan Sonmez, președintele PEN International, a declarat: „24 februarie marchează o piatră de hotar sumbră în războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, care continuă fără încetare. Doi ani care au adus suferință pentru milioane de oameni, forțele ruse comițând crime de război și alte încălcări ale dreptului internațional. Execuțiile sumare, tortura, violurile, țintirea deliberată a infrastructurii civile, deportările și transferurile forțate de civili – inclusiv a mii de copii – în Federația Rusă nu trebuie să rămână nepedepsite.
Astăzi, reiterăm încă o dată sprijinul deplin pentru prietenii noștri de la PEN Ucraina și pentru toți cei afectați de război, care dau dovadă de o putere și o hotărâre extraordinară în fața unei adversități de neimaginat.
Condamnăm cu vehemență pierderea inacceptabilă de vieți omenești: cel puțin 15 jurnaliști ucraineni și străini au fost uciși în Ucraina în timp ce își îndeplineau sarcinile profesionale. Continuăm să plângem uciderea scriitoarei, membru PEN Ucraina și investigatoare pentru crime de război, Victoria Amelina, care a murit anul trecut din cauza rănilor suferite în urma unui atac rusesc cu rachetă în Kramatorsk. Cel puțin 96 de personalități culturale ucrainene au fost ucise în ultimii doi ani, inclusiv scriitorul Volodimir Vakulenko și dirijorul de orchestră Yuriy Kerpatenko. Toți responsabilii trebuie aduși în fața justiției. Suntem solidari cu scriitorii și jurnaliștii ucraineni care se află în spatele gratiilor în Crimeea ocupată de Rusia și în Federația Rusă, într-o încălcare flagrantă a dreptului internațional; ne referim inclusiv la apărătorii drepturilor omului Iryna Danylovych și Server Mustafayev. Solicităm eliberarea lor imediată și necondiționată.Condamnăm cu fermitate încercările persistente ale Federației Ruse de a șterge cultura și identitatea ucraineană. Muzeele, bibliotecile și arhivele din Ucraina continuă să fie vizate și distruse în mod deliberat, în timp ce „standardele și limba rusă” sunt impuse în părțile ocupate ale Ucrainei. Atacurile împotriva culturii, istoriei și limbii ucrainene trebuie să se încheie imediat.
În această zi fatidică, îndemnăm încă o dată comunitatea internațională să sprijine toate eforturile pentru a asigura libertatea pentru poporul Ucrainei și să tragă la răspundere toți autorii crimelor de război și ale încălcărilor drepturilor omului. Supraviețuitorii trebuie să beneficieze de reparații complete.
În fața războaielor care fac furori pe tot globul, noi, membrii PEN, vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a risipi toată ura. Pacea, dreptatea și responsabilitatea trebuie să prevaleze.”
Volodimir Yermolenko, președintele PEN Ucraina, a declarat: „Agresiunea rusă asupra Ucrainei nu se va opri. Scopul nu este doar să șteargă identitatea națională ucraineană și statul ucrainean, ci și să submineze valorile libertății, democrației și demnității umane din întreaga lume. Dacă lăsăm Rusia să câștige acest război, secolul 21 va fi un secol de noi gulaguri și crime în masă. Scopul nostru este să apărăm drepturile omului, în primul rând dreptul la viață”.
Crizele sociale și economice ale momentului alimentează discursuri intolerante, izolaționiste, agresive. La nivel internaţional, sunt centre ale acestei organizaţii de profil în peste 130 de ţări.
Prin tot ceea ce întreprinde, Centrul P.E.N. România înțelege să reafirme valorile umaniste ce inspiră atît Declarația universală a drepturilor omului și cetățeanului, cît și procesul construcției europene.
Scriitorul înseamnă orizontul la care tinerele vlăstare ale unui popor îşi ridică privirea, cu fiecare generaţie, către necuprinsul viitorului.Pentru scriitor este deplină arderea, până la centrul fiinţei, limba, adâncul cel mai adânc al creativităţii. Identitatea lui se păstrează în limbă oriunde ar trăi, fiindcă „Nimic nu-i leagă mai mult pe oameni decât conștiința unui trecut comun. Trebuie să fim conştienţi de faptul că suntem o forţă uriaşă, pentru că din materialul fragil al cuvintelor putem clădi construcţii arhitectonice ce vor încremeni mii de ani în amintirea oamenilor şi nu se vor împrăştia decât o dată cu specia”, după cum mărturisea Eugen Lovinescu.
Epilog-„Dacă vrei să te faci romancier, deschide miezul şi scoate din călimară Universul” – Tudor Arghezi.
