Ciclul sărbătorilor de iarnă se apropie de final cu acest sfârşit de săptămână

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici vor merge sâmbătă, 6 ianuarie să ia apă sfinţită de la biserici, iar duminică, 7 ianuarie îl vor sărbători pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, însă pregătirile încep încă din seara zilei de vineri, 5 ianuarie.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 5 ianuarie 2024, 12:43

„Mâine bănățenii vor merge să ia apă sfințită de la biserică, iar în 7 ianuarie îl vor sărbători pe Sfântul Ion. Creștinii din Banat care respectă tradiția se pregătesc pentru această sărbătoare încă de astăzi. Dintre practici amintim: pregătirea piftiilor, chiraleisa, s-au ultimul colindat din perioada sărbătorilor de iarnă, turtițele din apă, sare și făină și busuiocul de sub pernă din noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Fetele care vor să își viseze alesul trebuie să prepare turtițe din cantități egale de apă, sare și făină și se spune că dacă fata mănâncă din turtiță va visa cum alesul îi dă apă din pumn. Tot legat de aflarea alesului, etnografii Muzeului Banatului montan din Reșița susțin că, în seara de 6 ianuarie domnișoarele își pot pune busuioc sub pernă pentru a-i vedea în vis pe cei sortiți„.

Şi credincioşii pe rit vechi se pregătesc de sărbătorile de Crăciun. Potrivit tradiţiei, în seara de ajun, după slujba Vecerniei care se va săvârşi de la ora 17.00, sârbii vor arde Badnjakul – un butuc din lemn de stejar care simbolizează rennoirea şi renaşterea, a precizat pentru Radio Reşiţa părintele Vasa Lupulovici – parohul Bisericii ortodoxe sârbe din municipiul Reşiţa:

„După Vecernie se sfințesc acele crenguțe de stejar care apoi sunt împărțite credincioșilor care le iau cu ei acasă, le pun lângă icoană și le țin până anul viitor după care vin și le aduc aici și le pun pe foc. De asemenea în curtea bisericii se mai arde și o creangă de stejar ceva mai mare, aceasta are un simbolism destul de încărcat pentru că ne aduce aminte de perioada precreștină. Acest Badniak simbolizează primenirea, schimbarea care are loc în ziua de Crăciun pentru că orice sărbătoare ne dă ocazia să ne primenim sufletul, inima noastră pentru a deveni mai buni, pentru a urca cât mai sus către Dumnezeu. Crăciun fericit la toți sârbii și frații ucrainieni care de asemenea prăznuiesc tot în acea zi Nașterea Domnului. Srećan Božić!„.

Pentru zilele de sărbătoare, gospodinele pregătesc bucate tradiţionale ale căror reţete sunt transmise din generaţie în generaţie:

„Fasole, tăiței cu mac, cu nucă, cu miere de albine cam atâta pentru masa de ajun pentru că este încă post și în ziua de Crăciun se pregătește ca și la români și ca și la alte popoare din Balcani friptură de porc, cârnați de porc cu hrean, supă de găină și cesnița care este un fel de baclava în care se pune un ban, iar cel care găsește banul este cel norocos; îl păstrează la icoană pentru anii care urmează ca să cumpere. Ai mei părinți, de exemplu, îl păstrau ca să cumpere purcei sau vițel sau doar așa ca să le poarte noroc„.

Alături de sârbi, Ajunul Crăciunului îl mai sărbătoresc sâmbătă, 6 ianuarie şi ucrainenii, lipovenii şi rutenii, iar credincioşii romano-catolici participă încă din seara de vineri, 5 ianuarie la sfinţirea apei în incinta lăcaşelor de cult.