Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] In memoriam: Gheorghe Cozorici, „Prinţul Teatrului Românesc”… conduce acum Ceata Îngerilor pe versurile celor mai frumoase poeme ale vieţii şi ale morţii!

,,Am întâlnit funcţii, nu oameni! Important mi se pare mie că, oricând, dar mai ales atunci când porţi însemnul puterii, este să fii om. Un om, acolo. Un om care să dea tot ce are mai bun şi să nu pună în balanţă ce a primit pentru asta”, mărturisea Prinţul care recita ca nimeni altul poeziile lui Eminescu,  sau interpretul lui ”Ștefan cel Mare” pe care l-a redat cinematografiei românești datorită rolului jucat magistral… păstrat în amintirea colegilor și a celor care l-au văzut sau auzit, pentru vocea sa unică, Gheorghe Cozorici, Un om, acolo, cum îi plăcea să se autointituleze, a văzut lumina zilei pe 16 iulie 1933, la Suceava şi se trage dintr-un neam de săpători de fântâni din comuna Arbore. A ales să sape în adâncul uman al personajelor pe care le avea de interpretat, rămânând în memoria colectivă un popular actor român de teatru și film.

Articol editat de Radio Resita, 17 decembrie 2020, 15:35 / actualizat: 19 decembrie 2020, 20:37

Debutul său în teatru, la vârsta 24 de ani, a fost în rolul prințului Danemarcei, lucidul Hamlet, cel pierdut printre cețurile groase și nopțile întunecate ale Nordului, fiind cel dintîi Hamlet românesc din epoca postbelică.

Era muncitor la Uzinele Vulcan din Bucureşti când s-a prezentat la admitere la IATC, Facultatea de Teatru, secţia Actorie, şi a fost admis la clasa Aurei Buzescu despre care va declara prin interviuri: „Aura Buzescu ne spunea: «Să ştiţi, copii, că nu sunteţi decât un boţ de lut. Personajul trece în tine şi deci tu eşti boţul de lut… Şi în prima zi modelezi în el ca un sculptor. E lutul tău. Dar dacă l-ai lăsat aşa, el se usucă şi a doua zi nu-l mai poţi modela, pentru că se sfarmă. Ş-atunci, întotdeauna trebuie să ai personajul cu tine, să-l ţii moale, să te gândeşti tot timpul la el, pentru că numai gândurile tale îl modelează”.

În 1956, după absolvirea Facultăţii de Teatru, pleacă împreună cu promoţia din care făceau parte: Silvia Popovici, Sanda Toma, Eliza Plopeanu, Amza Pellea, Constantin Rauţki, Victor Rebengiuc, Radu Penciulescu, alături de regizorul Vlad Mugur, fără George Constantin, la teatrul din Craiova, ca să facă ,,un altfel de teatru” unde joacă doi ani în nouă spectacole roluri total diferite ca gen.

Din 1959 este angajat la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde va fi distribuit în spectacole montate de către regizorii: Sică Alexandrescu, Andrei Şerban, Radu Penciulescu, Horea Popescu, Alexandru Finţi şi alţii.

Începând cu anul 1962 face mari roluri în filme monumental în „Ștefan cel Mare”,regia Mircea Drăgan, apoi în „Pădurea spânzuraților”, „Gioconda fără surâs”, „Moartea unui artist”, „Capcana mercenarilor”, „Ciuleandara”, roluri care îl proiectează definitiv în conștiința publicului, atât datorită vocii sale unice, cât și datorită uriașului său talent actoricesc.

Pe scena Teatrului Național din București a evoluat pînă la sfîrșitul vieții; ultimul său rol a fost Firs din piesa Livada cu visini de A.P. Cehov având o carieră artistică de peste trei decenii, Gheorghe Cozorici a interpretat roluri de mare succes, în piese românești și străine: Barbierul din Sevillia, de Beaumarchais; Titanic vals, de Tudor Mușatescu; Becket de Jean Anouilh; Danton de Camil Petrescu; Tineretea lui Moromete de Marin Preda și multe altele.

A cunoscut cele mai intense trăiri în teatru și în film și i-a uimit pe toți cu vocea sa…

Ultimul film în care a jucat Gheorghe Cozorici a fost ”Moartea unui artist”, în 1989.

Nu există român care să nu fi simțit emoţie când îl auzea pe regretatul Gheorghe Cozorici recitând „Scrisoarea a III-a“. De altfel, Eminescu i-a fost aproape de suflet mai mult decât alți poeți. Se povesteste cum a recitat timp de trei ore din Eminescu, supărat și rezemat cu piciorul de un gard, la moartea colegului său de generație și prieten apropiat Amza Pellea, uimind întreaga asistență.

Pentru actorul Gheorghe Cozorici, teatrul însemna arta cuvântului rostit cu inflexiuni poematice. După interpretarea lui Becket din spectacolul ,,Becket sau onoarea zeilor” de Jean Anouilh, a fost comparat cu marele actor de film Richard Burton.

Avea un glas sigur, neşovăitor, Cred că rostindu-şi replicile undeva, într-o pădure adevărată, ar fi preschimbat uşor copacii în orgă, cerul în clopot şi frunzele în mişcătoare flăcări verzi”, spunea Aurel Storin ….

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Gheorghe Cozorici a plecat în Veşnicie pe 18 decembrie 1993, la București… Prinţul Teatrului Românesc îşi conduce acum Ceata Îngerilor pe versurile celor mai frumoase poeme ale vieţii şi ale morţii!

Fie-i veşnică amintirea!

Anca Bica Bălălău

Sursa: cinemagia

Etichete:
Sâmbătă mergem la matineu: Cenușăreasa revine pe scena Teatrului de Vest
Cultură luni, 20 octombrie 2025, 14:13

Sâmbătă mergem la matineu: Cenușăreasa revine pe scena Teatrului de Vest

Dacă premiera spectacolului Cenușăreasa, d𝐮𝐩ă Charles Perrault, s-a jucat cu casa închisă, iată că basmul revine pe scena Teatrului de...

Sâmbătă mergem la matineu: Cenușăreasa revine pe scena Teatrului de Vest
Cultură în Brumărel la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița
Cultură luni, 20 octombrie 2025, 10:27

Cultură în Brumărel la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița

Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița continuă tradiția promovării valorilor culturale locale și internaționale printr-o nouă...

Cultură în Brumărel la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reșița
Viața evreilor din Timișoara: dincolo de sinagogi și palate – o seară de istorie vie și memorie colectivă
Cultură luni, 20 octombrie 2025, 08:00

Viața evreilor din Timișoara: dincolo de sinagogi și palate – o seară de istorie vie și memorie colectivă

O incursiune emoționantă în istoria evreilor din Timișoara Timișoara, orașul multicultural prin excelență, continuă să-și redescopere...

Viața evreilor din Timișoara: dincolo de sinagogi și palate – o seară de istorie vie și memorie colectivă
România promovează literatura contemporană la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2025
Cultură joi, 16 octombrie 2025, 13:06

România promovează literatura contemporană la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2025

România este prezentă, în perioada 15-19 octombrie, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment editorial din...

România promovează literatura contemporană la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2025
Cultură miercuri, 15 octombrie 2025, 19:43

Teatrul de Vest, scoate din nou capul de Sub apă, prin selecționarea reșițeanului Ionuț Vișan la 𝐃𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 – 𝟏𝟐 𝐯𝐨𝐜𝐢 𝐧𝐨𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐞𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢!

Fundația Culturală 𝐶𝑎𝑚𝑖𝑙 𝑃𝑒𝑡𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢 anunță cu bucurie cei 𝟏𝟐 𝐝𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐠𝐢...

Teatrul de Vest, scoate din nou capul de Sub apă, prin selecționarea reșițeanului Ionuț Vișan la 𝐃𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐮𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 – 𝟏𝟐 𝐯𝐨𝐜𝐢 𝐧𝐨𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐞𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢!
Cultură miercuri, 15 octombrie 2025, 11:59

Poeta Aliki Telescu revine la Reșița: lansare de carte bilingvă și recital de poezie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița găzduiește joi, 16 octombrie 2025 un eveniment literar deosebit, dedicat poetei Aliki...

Poeta Aliki Telescu revine la Reșița: lansare de carte bilingvă și recital de poezie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”
Cultură luni, 13 octombrie 2025, 16:37

Lansare de carte Dan Perjovschi la Muzeul „Corneliu Miklosi” din Timișoara: „De pe trotuarul celălalt. 35/22”

Joi, 16 octombrie 2025, de la ora 19:30, Muzeul Corneliu Miklosi din Timișoara, cunoscut și sub numele de „la tramvaie”, găzduiește lansarea...

Lansare de carte Dan Perjovschi la Muzeul „Corneliu Miklosi” din Timișoara: „De pe trotuarul celălalt. 35/22”
Cultură luni, 13 octombrie 2025, 13:17

Timiş: Începe Festivalul de Cultură Balcanică Taifas

Cea de-a treia ediţie a Festivalului de Cultură Balcanică Taifas aduce la Timişoara, în perioada 13 – 19 octombrie, 11 filme în premieră...

Timiş: Începe Festivalul de Cultură Balcanică Taifas