Republica Moldova: 27 de ani de la proclamarea independenţei si proteste

Sute de persoane au protestat luni în centrul Chişinăului, în timp ce preşedintele pro-rus Igor Dodon şi oficiali guvernamentali au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare pentru a sărbători 27 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Articol editat de Valentina Adam, 27 august 2018, 12:20

Protestatarii se adunaseră iniţial în zona monumentului, însă au fost îndepărtaţi de forţele de ordine. Protestul continuă şi la această oră, iar centrul Chişinăului a fost încercuit cu un gard de fier în spatele căruia se află sute de poliţişti, unii dintre ei înarmaţi cu automate.

O parte dintre manifestanţi se află în zonă de ieri, când a avut loc o demonstraţie anti-guvernamentală în care s-a ceruţ printre altele, demisia cabinetului, anchetarea dispariţiei unui miliard de dolari din sistemul bancar şi validarea alegerilor pentru primăria Chişinăului.

Manifestaţii precum cele de ieri şi astăzi au fosţ de altfel, frecvente în perioada post-independenţă, care a fost marcată de frământări interne continue, o politică externă oscilantă, migraţie masivă generată de sărăcie, dar şi un război urmat de pierderea unui teritoriu – Transnistria.

Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSŞ în care a fost înglobată forţat în 1940, în contextul unor ample mişcări similare în, practic, toate statele membre ale fostei Uniuni Sovietice.

Perioada care a urmat nu a fost deloc uşoară. În primul an de la proclamarea independenţei, în estul şi sudul ţării au început mişcări separatiste, iar în 1992, în Transnistria, regiune care se consideră în continuare independentă faţă de Republica Moldova şi care este susţinută de Moscova, a avut loc un război sângeros.

A urmat o perioadă de crize economice acute, în special în 1998, de schimbări ale elitelor şi conducerilor poliice, de frământări politice interne şi proteste de amploare.

După ce îşi declarase în 2009 pe plan extern ca principal obiectiv apropierea de Uniunea Euroepană, Republica Moldova obţine o serie de succese importante în acest senş principalul fiind anularea regimului de vize şi semnarea acordului de liber schimb cu statele Uniunii.

Relaţiile cu Bruxelles-ul s-au răcit însă, după furtul a cel puţin un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova, în 2014, intrarea în impas a multor reforme importante, între care şi reformele în justiţie.

Acestora li s-a adăugat şi alegerea unui preşedinte pro rus la scrutinul din 2016.

De asemenea, Bruxelles-ul, deopotrivă cu Waghingtonul s-au arătat îngrijoraţi de renunţarea la vechiul model electoral bazat pe liste de partid şi trecerea la un sistem mixt.

Nemulţumirile partenerilor externi au atins însă punctul culminanţ după anularea alegerilor primarului de Chişinău, de anul acesta, câştigate de liderul platformei DA, Andrei Năstase.

foto dw.com