S-a aflat identitatea românului mort în Italia, după ce i-a căzut un cârlig de fier în cap

Presa din Italia a făcut publică identitatea românului mort pe data de 9 septembrie în urma unui tragic accident de muncă. Avea numai 32 de ani și urma să devină tătic peste scurt timp. Ioan Craiu, originar din comuna Răucești, județul Neamț, a murit în urma unui accident de muncă petrecut la oțelăria NLMK din Vallese di Oppean, provincia Verona.Ioan a lăsat în urmă soția de 22 de ani, care așteaptă un copil.

Articol editat de Radio Resita, 11 septembrie 2017, 13:11

Vă reamintim că românul  angajat  al oțelăriei NLMK, care își are sediul în localitatea Vallese di Oppeano (provincia Verona), a decedat sâmbătă, 9 septembrie 2017 în urma unui accident de muncă de-a dreptul teribil.

Din primele relatări ale presei din Peninsulă, accidentul a avut loc în jurul orei 10.00 dimineața. Din primele cercetări ale poliției a rezultat că muncitorul român muta, împreună cu un coleg de-al său, un capac al unui cuptor cu ajutorul unui mecanism cu cârlige.

Un cablu s-a desprins și românul a fost lovit în cap de un cârlig

În timpul acestei operațiuni unul din cabluri s-a desprins și unul din cârlige l-a lovit pe român în zona capului, acesta decedând pe loc. Chiar dacă colegii românului au chemat echipajele de urgență și la fața locului a sosit și un elicopter, medicii nu au putut decât să constate decesul românului.

Carabinierii au declanșat o anchetă pentru a investiga condițiile exacte ale producerii accidentului de muncă și cine sunt responsabili pentru acesta.

După accident, sindicatele din fabrică au declanșat o grevă conform ziarului Gazeta Românescă.  Ioan era angajat al unei firme externe, Nuova MS. Sindicatele Fiom Cgil Verona, Flmu- Cub Verona, Fim Cisl Verona au decis să facă grevă până luni 11 septembrie. Reprezentanții locali de la „Rifondazione comunista” au comentat, într-un comunicat, de «tragedie anunțată»: «Ca într-un scenariu, cel care plătește este veriga slabă a lanțului. Întâi se utilizează criza pentru a se înrăutăți condițiile de muncă, apoi se face recurs la muncitori mai vulnerabili de pe piața muncii dispuși să muncească în condiții de risc mărit și cu salarii mai mici, și apoi ne scandalizăm în fața ireparabilului».