[VIDEO-FOTO] Gigi Rouă a făcut ultimul ”sprint” spre terenul de fotbal, pe care l-a slujit o viață

O va privi de acolo de sus, după cum este convins Marcel Gușcă liderul galeriei rosso-nere, care-și amintește cum s-a întâlnit cu Nea Gigi:

Articol editat de Cristina Corocan, 13 aprilie 2017, 17:48

O va privi de acolo de sus, după cum este convins Marcel Gușcă liderul galeriei rosso-nere, care-și amintește cum s-a întâlnit cu Nea Gigi:

” Aveam vreo 8-9 ani când am mers prima dată pe stadion. Întrebam în stânga și în dreapta: cine este acela? Cine-i acela? . La un moment dat am întrebat : cine-i bărbosu acela? Mi-au răspuns că este Gigi Rouă, maseurul echipei . De atunci au trecut 35 de ani și îl cunosc pe nea Gigi Rouă, cum îl știu și pe tatăl meu. Am fost aproape zilnic la stadion, am avut nenumărate discuții cu el. A fost un rosso-ner adevărat, un CSM-ist înrăit și un bun român, un naționalist. Săptămâna trecută am aflat că starea lui de sănătate este tot mai gravă, nu se schimbase nimic nici după transfuziile de sânge. Dezamăgirea a fost cruntă pentru că speram cu toții să-și revină. Din păcate n-a fost așa. Dumnezeu să-l odihnească! Am avut discuții nenumărate în ceea ce privește construcția echipei, își dorea o nouă promovare, dar din păcate o va vedea din ceruri.”

Gheorghe Popa, fost portar al echipei reșițene își amintește de anii în care maseurul Gigi Rouă le era ca și un tată, dar și de discuțiile constructive, pe care le aveau în vestiar:

”Am trăit atât de mulți ani alături de el. A fost un confident extraordinar, care și-a pus toată viața aproape în slujba clubului, peste 50 de ani, îmi este greu să cred că a plecat. În Săptămâna Mare, numai oamenii cu suflet bun pot fi luați acolo sus. Sper că de acolo va veghea asupra noastră și noi ne vom gândi întotdeauna la el. Cred că noi am făcut parte din familia lui, ne-a dat cele mai bune sfaturi, în toate privințele. Era un om care a iubit CSM-ul și fotbalul mai mult decât alții își iubesc semenii.”

Plângând și îngenunchiați i-au aprins o lumânare și au spus o rugăciune, jucătorii actuali și foști. Din garda veche face parte și antrenorul Sandu Rocco. Și-a amintit cu nostalgie că Gigi Rouă a fost primul care i-a dat binețe, atunci când a ajuns de la Bocșa pentru prima dată la formația din Valea Domanului:

”Azi l-am condus pe ultimul drum pe Gigi Rouă. Ne-am luat rămas drum de la el. Nu a fost doar maseurul echipei, a fost un simbol. A fost primul care mi-a spus ”Bună ziua”, în această curte, atunci când am venit de la Bocșa în anul 1988. Prin mâna lui au trecut generații de fotbaliști, de antrenori, de conducători și a fost alături de toți. A fost vesel și zglobiu, indiferent de vârstă. Ne-a îndrumat nu doar în fotbal, ci și în viață. Dumnezeu sa-l ierte!”

Într-adevăr puţini sunt cei care păşesc astăzi pe poarta stadionului din Valea Domanului, care să cunoască măcar jumătate din numele componenţilor echipei de fotbal, dar nu există microbist reşiţean, care să nu fi auzit de Nea Gigi Rouă. Maseurul Gigi Rouă este o figură emblematică pentru vestiarul rosso-nerilor, un simbol.

Fiica celui care a fost Gigi Rouă, Aura, îşi plânge tatăl și a transmis un mesaj emoționant.

”Aș fi vrut să nu scriu niciodată nimic….dar citesc tot felul despre tata și trebuie să scriu. Acesta este tatăl meu, Rouă Gigi: nu „unul dintre” cel mai vechi-bun maseor pe care l-a avut Fotbalul. Eu nu știu altul care să își fi dedicat mai bine de 40 de ani acestui sport sau unui singur club. Prin mâinile lui au trecut multe generații de sportivi, dar nu numai! Tata a fost un om frumos, cu un suflet mare, care a făcut bine multora în afara stadionului. Este un exemplu de loialitate, perseverența, dedicație și trudă! Indiferent de situatie, regim, divizie, antrenor, tata a fost acolo dedicat clubului CSM Reșița! Eu nu cunosc multe exemple la fel….Au fost atâtea generații e drept, dar tuturor tata le-a acordat muncă și timp, în detrimentul nostru celor de acasă. A fost un om glumeţ cu sufletul mereu tânăr, căruia nu i-a fost frică de nimeni și de nimic! Doar de Dumnezeu.

Așadar, toți cei cărora tata le-a acordat timp, vă rog să spuneți o rugăciune pentru sufletul lui! Pentru că timpul lui s-a scurs. Acesta este tata, o amintire plăcută poate pentru unii, o mândrie pentru familia lui. Te iubim tati pentru totdeauna. Dumnezeu să te odihnească în pace!

S-a stins din viață în seara de marţi, 11 aprilie 2017, la Timişoara, în spital, în urma unor probleme grave de sănătate. Împlinise în decembrie 2016, 70 de ani.

A fost înmormântat, astăzi, în localitatea Vrăniuț, unde își va dormi somnul de veci alături de părinții săi, în satul natal.

Cristina Corocan