Ascultă Radio România Reșița Live

Radu Câmpeanu, primul lider al PNL după Revoluţie, a murit

Radu Câmpeanu, primul lider al PNL după Revoluţie, a murit

Articol editat de Gerhard Chwoika, 19 octombrie 2016, 21:00

„Anunţăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viaţă. Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic. Suntem cu toţii alături de familia îndoliată”.

Dumnezeu să-l aibă în pază.

Mesajul preşedintelui Klaus Iohannis

Odată cu disparitia lui Radu Campeanu, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti, a scris miercuri seara, pe Facebook şi presedintele Klaus Iohannis.

Reconstructia Partidului National Liberal si renasterea unei vieti democratice in Romania sunt legate de numele lui Radu Campeanu. A vorbit in Exil despre o Romanie libera si despre valori europene, iar dupa 1990 a luptat pentru acestea in tara. Odata cu disparitia sa, pleaca unul dintre seniorii autentici ai politicii romanesti. Dumnezeu sa il odihneasca in pace!„, a scris Iohannis.

Cine a fost Radu Câmpeanu

Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în Bucureşti. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari din judetul Dâmboviţa. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmboviţa.

A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, a obținut la Paris azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.

A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană” — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990) una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc „Buletinul Internațional pentru Românii din Exil” — BIRE. Fondator și animator al „Clubului de gândire liberală” — Paris (1986-1990).

Totodată, a fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România și colaborator la posturile de radio „Europa Liberă” și BBC.

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a doua zi a reînființat Partidul Național Liberal (PNL) și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.

În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).

A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului.

În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu.

La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologiste (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate.

În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27 — 28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice.

A fost senator de București din partea Alianței PNL-PD, ales la 28 noiembrie 2004, până la 12 decembrie 2008.

În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile.

În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii ”apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice” adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media. Radu Câmpeanu are un fiu, Barbu Câmpeanu, care este profesor universitar în Franța.

Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul National ”Serviciu Credincios” în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Ion Iliescu în decembrie 2002.

AGERPRES

Cursuri online în mai multe unități de învățământ din Hunedoara, Mehedinți, Sălaj și Galați, din cauza vremii nefavorabile
Naţional miercuri, 7 ianuarie 2026, 19:49

Cursuri online în mai multe unități de învățământ din Hunedoara, Mehedinți, Sălaj și Galați, din cauza vremii nefavorabile

Ministerul Educației și Cercetării (Ministerul Educației și Cercetării) a anunțat suspendarea cursurilor cu prezență fizică și trecerea...

Cursuri online în mai multe unități de învățământ din Hunedoara, Mehedinți, Sălaj și Galați, din cauza vremii nefavorabile
Telegondola Vulcan – Pasul Vâlcan, oprită complet: acces extrem de limitat spre staţiunea montană
Naţional miercuri, 7 ianuarie 2026, 13:36

Telegondola Vulcan – Pasul Vâlcan, oprită complet: acces extrem de limitat spre staţiunea montană

Telegondola Vulcan – Pasul Vâlcan este oprită complet pentru cel puţin două săptămâni. Acces extrem de limitat spre staţiunea montană în...

Telegondola Vulcan – Pasul Vâlcan, oprită complet: acces extrem de limitat spre staţiunea montană
Previziuni rutiere 2026: an record pentru autostrăzi și drumuri expres în România
Naţional miercuri, 7 ianuarie 2026, 09:28

Previziuni rutiere 2026: an record pentru autostrăzi și drumuri expres în România

Potrivit unei analize publicate de Asociația Pro Infrastructură, anul 2026 se anunță unul fără precedent pentru infrastructura rutieră din...

Previziuni rutiere 2026: an record pentru autostrăzi și drumuri expres în România
Jandarmeria: imaginile cu jandarmi români care pun gresie sunt false
Naţional marți, 6 ianuarie 2026, 16:38

Jandarmeria: imaginile cu jandarmi români care pun gresie sunt false

Jandarmeria a transmis marți că sunt false imaginile care circulă în spațiul public cu jandarmi români în uniformă care pun gresie, acestea...

Jandarmeria: imaginile cu jandarmi români care pun gresie sunt false
Naţional marți, 6 ianuarie 2026, 10:35

Selecție transparentă pentru conducerea Apelor Române

Ministerul Mediului lansează, în premieră, concurs public pentru funcția de director general ANAR. Autorităţile anunţă a selecție...

Selecție transparentă pentru conducerea Apelor Române
Naţional luni, 5 ianuarie 2026, 17:02

Legea pensiilor private, promulgată de președintele Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat luni Legea privind plata pensiilor private, după ce Parlamentul a pus în acord actul normativ cu...

Legea pensiilor private, promulgată de președintele Nicușor Dan
Naţional luni, 5 ianuarie 2026, 09:13

Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de la 1 februarie 2026. Guvernul schimbă regulile pentru combaterea concediilor fictive

Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, potrivit unei decizii adoptate de Guvernul României în ultima ședință de executiv a acestui...

Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de la 1 februarie 2026. Guvernul schimbă regulile pentru combaterea concediilor fictive
Naţional luni, 5 ianuarie 2026, 07:03

Educația, văzută de 8% dintre români drept cel mai important domeniu unde autoritățile trebuie să-și concentreze atenția în 2026 | Sondaj IRES

Educația este considerată de aproape 1 din 10 români drept cea mai importantă prioritate pentru autorități în anul 2026, devansând domenii...

Educația, văzută de 8% dintre români drept cel mai important domeniu unde autoritățile trebuie să-și concentreze atenția în 2026 | Sondaj IRES