[FOTO-AUDIO] Cultura minorităţilor – punte de legătură între semeni. Portul popular german – tradiţie şi istorie în Banatul de Munte

#gallery-1 { margin: auto; } #gallery-1 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-1 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-1 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Articol editat de Gerhard Chwoika, 9 octombrie 2016, 18:30 / actualizat: 10 octombrie 2016, 10:47

Este vorba de cea de-a XXII-a ediție a „Paradei Portului Popular German la Reșița”, la care au participat peste 300 de persoane, oaspeți din judeţul Caraş-Severin, dar și invitați din Bacău, Bistriţa, Bucureşti, Câmpulung Moldovenesc, Deta, Oraviţa, Orşova, Piatra Neamț, Steierdorf/Anina, Tirol şi Timișoara, dar şi prieteni din Carintia, Tirol şi Stiria/ Austria, Bavaria/ Germania, Cernăuţi/ Ucraina, Nemetker/ Ungaria și Râtişor şi Satu Nou/ Serbia.

„Am venit de la Steierdorf/ Anina la Parada portului popular german aici la Reşiţa cu echipa de dansuri a Forumului Democratic German din localitate. Este o manifestare foarte reuşită şi mă bucur că încă se păstrează tradiţiile de port, limbă şi cultură în Banatul montan.”
„Noi venim de Câmpulung Moldovenesc, suntem corul Forumului German din Bucovina, suntem pentru a patra oară la Reşiţa şi ne place foarte mult să fim prezenţi la sărbătoarea reşiţenilor.”
„Suntem de la Bacău, suntem cred pentru a şaptea oară la Reşiţa. Am venit alături de formaţia „Zwei Plus” şi o parte ai membrilor forumului german. Ne bucură să fim alături de ceilalţi etnici germani, nu doar din România şi mulţumim lui Erwin Ţigla pentru felul în care reuşeşte să adune an de an minoritatea germană laolaltă pentru a păstra în acest fel vie tradiţia acestei etnii în Europa de sud-est.”    

Manifestarea a debutat în dimineaţa zilei la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“, cu o ceremonie religioasă concelebrată de Arhidiaconul Banatului montan pr. Jozsef Csaba Pal şi dr. Wilhelm Krautwaschl – episcop romano-catolic al Diecezei de Graz-Sekau/ Austria. Tradiţionala paradă s-a desfășurat pe traseul cuprins între Biserica romano-catolică și Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa. La monumentul deportaţilor din parcul Cărăşana, grupurile culturale participante, au depus coroane şi jerbe de flori cu prilejul marcării celor 21 de ani de la edificarea monumentului deportaţilor germani în fosta URSS.

Activităţile dedicate Paradei Portului Popular German la Reşiţa au continuat în după-amiaza zilei printr-un amplu program cultural cu muzică şi dans popular tradiţional. Amintim, că alături de formaţiile etnicilor germani din toate colţurile judeţului şi ţării, la evenimentul din municipiul de pe Bârzava au fost prezente şi o grupă de dansatori ai minorităţii germanilor din Nemetker, comitatul Tolna/ Ungaria. Atmosfera a fost înfrumuseţată sonor de fanfara din Caransebeş şi de formaţia „Spielgemeinschaft Schwanberg“ din St. Peter din Stiria/ Austria.

Evenimentul s-a consumat în prezenţa unui public constituit din reprezentanţi ai majorităţii, dar şi ai tuturor minorităţilor naţionale conlocuitoare şi a fost o nouă reuşită, spune Christian Paul Chioncel – vicepreşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin:

„Astăzi la Reşiţa comunitatea din Banatul montan a fost în sărbătoare. La Biserica „Maria Zăpezii” din Reşiţa am avut deosebita plăcere să avem în mijlocul nostru pentru prima dată pe E.S. Episcopul de Graz. Decada culturii germane în Banatul montan a continuat apoi cu tradiţionala paradă a portului popular german pe traseul cuprins între biserica romano-catolică şi Parcul Cărăşana unde a avut loc un moment de depunere de coroane de flori şi o rugăciune ecumenică în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în cadrul deportării. Aş dori să precizez faptul că aici, astăzi, alături de noi nu au fost doar reprezentanţi ai comunităţii germane din Banatul montan ci ne-am bucurat de etnicii germani din toate colţurile ţării, precum şi de oaspeţi dragi nouă din Austria, Slovenia şi Germania şi pentru prima dată, alături de noi, un grup din Ungaria. De-asemenea participanţi din Serbia, din Ucraina, putem spune o reprezentare internaţională, frumoasă şi dorim să mulţumim tuturor celor care şi-au adus aportul la reuşiţa manifestării.”  

(Hardy Cvoica)