Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Romeo şi Julieta SECOLULUI XXI: Ştefan Augustin Doinaş şi Irinel Liciu!

Motto: „Ţărâna-i mama firii şi sicriul, ea face din ce-i mort să nască viul ”. William Shakespeare

Articol editat de Radio Resita, 26 aprilie 2021, 14:00 / actualizat: 26 aprilie 2021, 16:58

Ştefan Augustin Doinaş s-a născut pe 26 aprilie 1922, în  județul Arad  şi s-a stins la 80 de ani, în Bucureşti.

A debutat în 1939, cu o poezie, în Jurnalul literar, câștigând apoi, cu volumul „Alfabet poetic”, în 1947, premiul Eugen Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale.

În anul 1957, Doinaș a fost condamnat la închisoare pentru „omisiune de denunț”. Marcel Petrișor era cel pe care Doinaș nu-l denunțase. Acesta făcuse o vizită la redacția revistei „Teatrul” și le-a spus tuturor la plecare să vină a doua zi în Piata Universității la un miting anticomunist. După ce Marcel Petrișor a fost arestat și a denunțat pe cei care se aflau prezenți când vorbise despre manifestație, Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat. Irinel Liciu l-a scos din închisoare. După eliberare la 8 aprilie 1958 s-au căsătorit.

Abia în 1978 a  reușit  să-și publice volumul „Alfabet poetic”.

Lui Doinaş, guvernul comunist i-a interzis până în anul  1963 să reintre în viața literară. După 1989 a devenit  membru al Academiei Române datorită  activităţi sale  literare, care a  acoperit  toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost astfel  recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992.

Alexandru Paleologu şi alte personalităţi din lumea universitară românească l-au propus, în anul 1992, pe lista pentru Nobelul literar.

Destinul iubirii:

Dacă v-aș spune că Ştefan Popa şi Silvia Lia Voicu, au trăit „o dragoste la prima vedere” ce a durat 42 de ani, ați considera un simplu fapt divers, despre care nu există interes sau poate mult prea puțin.

„Toată viaţa noastră nu facem altceva decât să interpretăm cuvinte. Noi pe ale altora, alţii pe-ale noastre. Şi cum să nu te gândeşti la ele, cum să-ţi fie indiferente, când urmele lor sunt de neşters? Suntem singuri! Și când te naști, și când pieri… ești singur. Deci ambele capete ale vieții sunt ale singurătății”, afirma o altă personalitate a culturii române, dar cine sunt Eroii secolului XX, care asemeni personajelor shakesperiene ,Romeo și Julieta, au trăit o mare iubire și au plecat împreună spre lumea fără de dor și suferință?

El poet, ea balerină, recunoscute personalități în domeniile lor.

Ani de zile, după căsătorie, am fost prinţ consort. Nevastă-mea, Irinel Liciu, fiind prim-balerină la Opera din Bucureşti, pur şi simplu m-a întreţinut. Aveam interdicţie de a publica şi toate uşile îmi erau închise. Mergeam să îmi aştept soţia la Operă, după repetiţii, iar portarul mă striga «domnul Irinel»“, mărturisea poetul  îndrăgostit şi mândru totodată.

Ştefan Augustin Doinaş  şi Irinel Liciu sunt prin viaţa lor, prin moartea lor,  protagoniştii  tragediei shakesperiene „Romeo şi Julieta“ din secolul XXI. Cu singura deosebire că  Marele Dramaturg din Cer le-a dat şansa să întregească un destin prin iubirea lor, pâna în amurgul vieţii, timp de 42 de ani.

El, Poet, ea fost prim-solistă a Operei din București timp de două decenii, în perioada 1950 – 1970. A interpretat pe parcursul întregii cariere majoritatea rolurilor din baletele clasice și spre final a abordat dansul contemporan.

Dar are iubirea vârsta? Are poezia cuvinte? Sau toate ţin de alcătuirea fragilităţii sufleteşti ,expusă în bazarul vieţii pâna la închidere?

„Ţărâna-i mama firii şi sicriul, ea face din ce-i mort să nască viul ”, perora William Shakespeare,în „Romeo şi Julieta”.

Au  trăit împreună, au murit împreună. Irinel Liciu nu a putut să-l lase să plece singur, nu a putut să rămână orfană în Iubire!

„Domnul meu și Dumnezeul meu, iarta-mă! Doinas, dulcele meu, o prea mare iubire ucide” , a scris pe biletul de adio , Irinel Liciu.

Locul, în veşnicia IUBIRII, s-a străduit să-l păstreze cerându-şi iertare Dvinităţii si lui Doinaş. Sinuciderea  ei a fost ultimul dans cu viaţa şi cu moartea la un loc… Julieta a dansat  -Moartea Lebedei- şi a murit. Romeo  a ridicat-o de pe scena singurătăţii şi a luat-o lânga el, având îngăduinţa Creatorului…

Un Romeo de 80 de ani şi o Julietă de 74 de ani, un fel de bunici ai  eroilor shakesperieni, au rămas în povestea veacurilor prin marea lor iubire, prin tragismul morţii lor…

Ştefan Augustin Doinaş  şi  Irinel Liciu au fost înmormântaţi împreună în Cimitirul Bellu. O placă de comemorare semnată de fostul partener de scenă al lui Irinel Liciu, Gabriel Popescu, vorbeşte despre  Iubirea lor de dincolo de moarte. Se cade a le duce povestea mai departe:

„Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim.Stând la început de anotimp fermecat, astăzi ne despărţim cum s-au despărţit apele de uscat!” … cu siguranţă că această poezie premonitorie nu-i dat oricui să o împlinească, dar are iubirea vârsta?

Are poezia cuvinte? Sau toate ţin de alcătuirea fragilităţii sufleteşti ,expusă în bazarul vieţii pâna la închidere?

Epilog: „Mi s-a spus c-ai murit,iubito,mi s-a şoptit grav. Poate oamenii s-au mirat foarte când am răspuns: -Atât de curând?… şi-am continuat să fumez deasupra unei partide pierdute de şah.  Ştefan Augustin Doinaş 

 

Anca Bica Bălălău

Recital de pian la Reșița: Ana-Marija Markovina aduce în prim-plan creația redescoperită a compozitoarei Fanny Hensel Mendelssohn
Cultură marți, 9 iunie 2026, 21:00

Recital de pian la Reșița: Ana-Marija Markovina aduce în prim-plan creația redescoperită a compozitoarei Fanny Hensel Mendelssohn

Concertul este dedicat creației compozitoarei Fanny Hensel Mendelssohn (1805–1847), artistă considerată astăzi una dintre cele mai importante...

Recital de pian la Reșița: Ana-Marija Markovina aduce în prim-plan creația redescoperită a compozitoarei Fanny Hensel Mendelssohn
Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație
Cultură marți, 9 iunie 2026, 17:38

Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație

Galeria Rotonda găzduiește, în perioada 10 iunie – 3 iulie 2026, expoziția de pictură „Realități alternative”, un proiect vizual semnat...

Timişoara: Expoziția „Realități alternative” se deschide la Galeria Rotonda. Patru artiste explorează granița dintre realitate, memorie și imaginație
Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate
Cultură duminică, 7 iunie 2026, 07:00

Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate

Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate   Timișoara găzduiește...

Concert extraordinar la Timișoara: Orchestra Evreiască de Cameră din München urcă pe scena Sinagogii din Cetate
Filmul „N-am avut de ales”, propunerea Coreei de Sud la Oscar, va fi proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad
Cultură vineri, 5 iunie 2026, 08:20

Filmul „N-am avut de ales”, propunerea Coreei de Sud la Oscar, va fi proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad

Cinematograful Arta din Arad găzduiește vineri, 5 iunie 2026, de la ora 19:00, proiecția filmului sud-coreean „N-am avut de ales” („No Other...

Filmul „N-am avut de ales”, propunerea Coreei de Sud la Oscar, va fi proiectat gratuit la Cinematograful Arta din Arad
Cultură vineri, 5 iunie 2026, 07:17

„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara

Expoziția „Chasing Light” se deschide la Kunsthalle Bega Kunsthalle Bega prezintă expoziția „Chasing Light”, un proiect curatorial dedicat...

„Chasing Light”, la Kunsthalle Bega: expoziție dedicată Facultății de Arte și Design din Timișoara
Cultură miercuri, 3 iunie 2026, 14:53

Banatul merită o liturghie, o mesă, iar aceasta se numește „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”!

Adevărul rămâne, indiferent de soarta celor care l-au servit, iar a aduce în spațiul public numele celor mai mari bănățeni, înseamnă cu...

Banatul merită o liturghie, o mesă, iar aceasta se numește „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”!
Cultură marți, 2 iunie 2026, 20:03

„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate

  Volumul documentează dialectul german vorbit de șvabilii/styrierii sau ștairezii din zona Steierdorf–Anina, o comunitate formată în...

„Mic dicționar de Șteireză”, cartea care salvează dialectul german din Banatul Montan. O mărturie despre identitate, memorie și multiculturalitate
Cultură luni, 1 iunie 2026, 10:51

Luna iunie 2026 aduce la Reșița și Bocșa expoziții, lansări de carte, întâlniri literare și concerte

  Debut cultural la Bocșa: artă, literatură și poezie eminesciană Pe 3 iunie 2026, de la ora 13.00, la Aleea cu Tei din Bocșa-Izvor,...

Luna iunie 2026 aduce la Reșița și Bocșa expoziții, lansări de carte, întâlniri literare și concerte