Catolicii sărbătoresc mâine Paştele. Ce tradiţii şi obiceiuri există în România?
Credincioşii catolici sărbătoresc mâine Paştele.
Articol editat de Mirabela Afronie, 26 martie 2016, 09:30
Există numeroase obiceiuri pe care catolicii le practică în ziua de Paşte. Cel mai spectaculos obicei este stropitul. Stropitul îşi are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificării încă din precreştinism, şi pentru faptul că apa provine din fântâni a apărut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemţi. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Această zeiţă se numea “Ostera”, denumire din care provine şi “Ostern” – Paşte.
Printre alte obiceiuri la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălelor.
Toţi angajaţii şi elevii catolici vor primi o zi liberă luni, 28 martie, în a doua zi de Paşte.
Chiar dacă în structura anului şcolar 2015-2016, ziua de 28 martie nu figurează ca zi liberă, Ministerul Educaţiei a hotărât că elevii catolici vor avea liber pe 28 martie.
Paştele ortodox va fi sărbătorit, în anul 2016, în data de 1 mai, potrivit calendarului creştin ortodox.
Paştele ortodox şi cel catolic cad destul de rar în aceeaşi zi, iar aceasta se datorează faptului că la stabilirea datei sărbătorii se folosesc calendare diferite: cel iulian şi cel gregorian. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, cele două sărbători au coincis de mai multe ori: în 2010, 2011 şi 2014.
Abia în 2017 ortodocşii şi catolici vor mai sărbători deodată sărbătoarea, pe 16 aprilie. În 2018 va fi tot o diferenţă de o săptămână; pe 1 aprilie la catolici şi pe 8 aprilie la ortodocşi.
