55 de persoane cercetate în dosarul Mike Security, între angajaţi ai statului şi funcţionari bancari
55 de persoane sunt implicate în dosarul Mike Security, fiind suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani. În urma percheziţiilor au fost ridicate aproximativ 1.300 g. de aur, 43.000 de euro, 9.000 de dolari, 287.720 lei, 7 laptop-uri, 12 ştampile, 30 HDD-uri, 5 stick-uri de memorie şi mai multe înscrisuri.
Articol editat de Mirabela Afronie, 29 ianuarie 2016, 11:00 / actualizat: 31 ianuarie 2016, 13:48
Din cercetări a reieşit că, liderul grupării ar fi condus „din umbră” întreaga activitate infracţională, cu ajutorul unor persoane apropiate, care ar fi avut sarcina să monitorizeze punerea în aplicare a dispoziţiilor. Membrii ar fi lucrat iniţial în firma „mamă”, însă ulterior, din dispoziţia liderului, ar fi fost folosiţi ca administrator sau asociaţi ai unor societăţi comerciale, multe din ele de tip ,,fantomă”.
De asemenea din gruparea infracţională mai făceau parte persoane care aveau diverse roluri în firmă, ca de exemplu recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă sau asigurarea legăturii între membrii grupării.
Citeşte pe aceeaşi temă:
[su_posts template=”templates/teaser-loop.php” id=”167440″ posts_per_page=”5″ taxonomy=”link_category” tax_operator=”0″ order=”desc” orderby=”none”]
Gruparea infracţională ar fi fost sprijinită de persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari, persoane care, cu bună ştiinţă ar fi acceptat să fie înfiinţate firme pe numele sau la adresa lor sau persoane care ar fi acceptat transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale. Liderul grupării ar fi coordonat şi una-două societăţi comerciale care desfăşurau o activitate comercială relativ corectă şi care participa şi de regulă câştiga licitaţii având ca obiect asigurarea pazei la diferite obiective.
Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate ar fi fost transferată către societăţile comerciale de tip fantomă, care nu ar fi plătit niciun fel de impozite la stat, fiind utilizate temporar, iar ulterior radiate. Ulterior angajaţii societăţilor ”curate” ar fi fost transferaţi către societăţile ”fantomă”, în baza unor contracte, în care acestea din urmă ar fi preluat şi obligatiile fiscale aferente, fără a încasa însă niciun profit din această activitate comercială aparent legală (închirierea de forţă de muncă). Prejudiciul total cauzat bugetului de stat este de aproape 25.000.000 de lei.
