Europa luată prin surprindere de valul imigranţilor

Articol editat de Mirabela Afronie, 31 decembrie 2015, 06:24

UE s-a confruntat în acest an cu cea mai gravă criză a imigraţiei şi a refugiaţilor după cel de al Doilea Război Mondial. Europa unită s-a dovedit în acest an fi vulnerabilă în faţa unei astfel de crize umanitare, dar şi de securitate, pentru că deşi criza economică încă nu a trecut, statisticile arătând şi în acest an o slabă creştere economică, valul de imigranţi a demonstrat că a luat Europa prin surprindere, că liderii statelor membre au încercat într-un număr mare de reuniuni la nivel înalt să gasească soluţii. Această criză a imigraţiei a generat la rândul său şi criza Spaţiului Schengen care a fost pus la încercare în mod serios şi ale cărui reguli au fost suspendate temporar de câteva state în frunte cu Germania. Reinstaurarea liberei circulaţii în interiorul UE a ajuns acum, la final de an, să fie condiţionată de securizarea frontierelor externe, o problemă încă nerezolvată chiar dacă încă de la începutul anului Comisia Europeană avertiza că vor fi intensificate controalele la frontierele externe. Italia şi Grecia au înregistrat un număr impresionant de imigranţi şi capacitătile lor de primire au fost depăşite. Centre de primire şi triere a imigranţilor care urmau să primească statutul de refugiat din Siria sau Irak au fost decise şi înfiinţate în Grecia şi în Italia la frontierele externe numai spre sfârşitul acestui an. Propuneri, disensiuni, decizii neaplicate, summit-uri numeroase la Bruxelles. La sfârşit de an şi pe fondul crizei imigraţiei, UE a început însă să facă unele concesii Turciei deoarece a dorit să oprească afluxul mare de imigranţi care vin Siria şi Irak şi se află pe teritoriul acestei ţări. UE a organizat un summit cu Turcia, i-a acordat acestei ţări un ajutor de trei miliarde de euro pentru refugiaţii găzduiţi pe teritoriul său şi a deschis un capitol de negociere de aderare a acestei ţări la spaţiul comunitar, proiect blocat în urmă cu mulţi ani. Încă de la începutul anului, Comisia Europeană recunoştea că există un pericol real de atentate teroriste în Europa, dar îndemna la precauţie în schimbarea legilor privind securitatea. La sfârşitul acestui an terorismul însă a cunoscut forme noi în Europa prin atentatul de la Paris din noiembrie. În timp ce statele membre discutau despre securizarea frontierelor externe, despre pericolul luptătorilor străini cu dublă cetăţenie, un grup de astfel de indivizi a lansat un atac terorist devastator în capitala Franţei. La cererea acestei ţări statele membre erau obligate să recunoască acest pericol şi să reacţioneze şi a fost cerut într-o reuniune de urgenţă adoptarea registrului comun al pasagerilor pe liniile aeriene, proiect promis a fi votat numai în anul care vine. Un cartier important al Bruxellesului, capitala administrativă a UE, a fost considerat drept fief al jihadiştilor şi oraşul a fost paralizat zile întregi de o alertă teoristă de nivel maxim. Pe fondul acestei crize s-a ridicat şi problema pericolului antisemit, a extremismului, a radicalismului. El a îmbrăcat forme politice cum este cazul unor partide de extremă dreaptă din Franţa, Polonia sau Germania, dar şi a discursului propagat în mediul on-line. Aşa cum spuneam şi în relatările de la începutul anului, liderii europeni deja invocau pericolul radicalizării în special al celei islamice, al recrutării de terorişti jihadişti prin reţelele de socializare. Chiar preşedintele Parlamentului European, Martin Shulz, referindu-se la atacurile de la publicaţia „Charlie Hebdo”, asupra ofiţerilor de poliţie din Paris şi de la magazinul evreiesc, de la începutul anului, spunea că această ură nu trebuie să devină contagioasă. Istoria nu trebuie să se mai repete şi recunoştea că evreii se tem şi astăzi pentru siguranţa lor în Europa. 2015 rămâne un an plin de decizii şi în planul securităţii euro-atlantice. La începutul lunii septembrie NATO a confirmat deschiderea a şase noi centre de comandă ale sale pe flancul estic ca răspuns la noua ameninţare de securitate percepută din partea Rusiei. Cele şase centre NATO în Bulgaria, România, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au ca misiune desfăşurarea noii forţe de reacţie rapidă a NATO şi coordonarea exerciţiilor militare. Alianţa Nord-Atlantică şi-a intensificat rolul în Europa de Est pentru a-i descuraja pe potenţialii agresori şi pentru a-şi asigura aliaţii pe fondul crizei din Ucraina după anexarea ilegală de către Rusia a Peninsulei Crimeea. Din perspectiva politicilor europene coordonate de la Bruxelles anul 2015 a fost unul dintre cele mai complicate. Europa cu două viteze a fost invocată mai ales de statele din est în anumite reuniuni la Bruxelles. Astfel, în faţă provocărilor de securitate, dar şi legate de valabilitatea construcţiei europene, au fost lansate în acest an teme de meditaţie care vor rămâne prezente şi în 2016. RADOR