De unde va pleca Guvernul Cioloș – 10 indicatori privind situația României

Este vorba de indicatori privind situatia sociala si economica in momentul de fata, in functie de care se va putea masura ulterior si performanta unui nou Guvern.

1.Romania se afla in topul cresterii economice intre statele UE, avand un avans estimat al economiei de aproape 4% pentru finalul lui 2015.

Articol editat de Daiana Rosca, 11 noiembrie 2015, 17:59 / actualizat: 12 noiembrie 2015, 6:18

Un studiu realizat de Infopolitic

Dincolo de patima politica, de calculele care se fac pentru formarea unei majoritati care sa sustina Guvernul pe care il va propune Dacian Ciolos (si care oricum s-a conturat in aceste zile), este important de vazut si de unde va pleca mandatul acestuia.

Este vorba de indicatori privind situatia sociala si economica in momentul de fata, in functie de care se va putea masura ulterior si performanta unui nou Guvern.

1.Romania se afla in topul cresterii economice intre statele UE, avand un avans estimat al economiei de aproape 4% pentru finalul lui 2015.

Aceasta crestere vine pe fondul unui avans constant al PIB, de peste 2%, incepand cu 2013. Noul Guvern se va confrunta cu necesitatea de a mentine aceste trend de crestere economica.

2. Pentru prima oara dupa multi ani, Romania a respectat tintele de deficit convenite cu finantatorii internationali, dar si asumate prin tratatele UE.

In acest moment, Romania se afla, pentru anul 2015, inca pe excedent bugetar. Ramane de vazut daca noul Guvern va fi capabil de construirea unui buget care sa tina cont atat de acest indicator, cat si de masurile care urmeaza a fi aplicate in 2016.

 3. Romania a inregistrat in ultimii ani o scadere a ponderii economiei negre in PIB.

Dincolo de patima politica, de calculele care se fac pentru formarea unei majoritati care sa sustina Guvernul pe care il va propune Dacian Ciolos

4. Asistam la o revenire a investitiilor. In primele luni din anul curent, investitiile in economie au crescut masiv fata de anul trecut.

Investitiile nete in economia nationala au crescut cu 7,2% in semestrul 1 din 2015 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2014. Din nou, este de amintit ca una dintre tintele noului Cod Fiscal este tocmai accelerarea ritmului de crestere a investitiilor.

5. Datoria guvernamentala, raportata ca procent din PIB, a scazut.

Romania este una dintre statele membre UE cu o rata scazuta a datoriei publice. Realitatea cifrelor indica si faptul ca discutia despre cresterea datoriei Romaniei in ultimii ani a fost un mit.

6. In ultimii ani, a existat o crestere constanta a subventiei acordate agricultorilor la hectar.

Este de amintit de altfel faptul ca acest tip de masuri sunt printre cele care au contribuit in buna masura la revenirea sectorului Agricol in ultimii ani. Acesta a reusit sa fie in continuare un sector important in ceea ce priveste cresterea economica, cu amendamentul ca si alte sectoare au urmat un trend similar, contribuind la avansul PIB.

7. Salariul minim a crescut cu aproape 40% din 2012.

Mai mult decat atat, majorarea salariului minim a fost o masura aplicata constant in perioada Guvernului condus de Victor Ponta, cu asteptari ce se ridica pentru urmarea acestui tip de abordare. Aspectul este cu atat mai mult de avut in vedere, in conditiile in care presedintele Iohannis, cel care  a desemnat acum candidatul de premier, afirma in campania electorala din 2014 ca ”Romania nu are nevoie de un salariu minim”.

8. A crescut puterea de cumparare pentru pensionari si salariati.

Tot ca un indicator al evolutiilor din plan social, este de notat faptul ca in ultimii trei a crescut puterea de cumparare a salariilor. Acest lucru s-a datorat atat cresterilor care au avut loc in diferite sectoare, cat si a scaderii inflatiei in ultimii ani. Ramane de vazut daca aceasta realitate se va mentine si pentru anul 2016.

La fel este si cazul pensiilor. Reamintim ca doar incepand cu 2013 a fost respectata Legea pensiilor, in sensul indexarii acestora.

9. A crescut numarul salariatilor din economie.

Romania inregistreaza in prezent, dupa multi ani, un numar mai mare de salariati decat numarul pensionarilor. Una dintre marile provocari ale noului Guvern va fi mentinerea tendintei de crestere a numarului de locuri in economie. Punctam faptul ca in analiza de fata folosim datele INS, care sunt restrictive in ceea ce priveste numarul de locuri de munca. Datele prezentate de ANOFM indica de obicei un numar mai mare al locurilor de munca.

10. Rata de absorbtie a fondurilor europene a crescut exponential.

Desi in continuare in dezbaterile interne se insista pe ”esecul” Romaniei in ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor europene, realitate cifrelor arata ca, incepand cu 2012, a existat o accelerare aproape nesperata la acest capitol. Astfel, daca ne raportam la platile efectuate catre beneficiari, se poate lesne observa evolutia spectaculoasa din ultimii ani – s-a pornit de la putin peste 10% si s-a depasit 60%, in doar trei ani. Ramane de vazut cat de mult va fi afectat acest proces de problemele de ordin politic din aceasta perioada.

Ca o concluzie de final, mentionam faptul ca, dincolo de indicatorii de la care pleaca viitorul Guvern, raman in continuare semne de intrebare despre soarta unora dintre masurile adoptate in ultimele luni. Este cazul acelor prevederi din Codul Fiscal a caror aplicare a fost devansata de Guvernului Ponta, dar si a masurilor introduse recent prin OUG (cum este scaderea TVA la apa). De asemenea, inca nu este clar ce se va intampla cu majorarile de salarii din Educatie si Sanatate.

Cateva masuri importante luate in ultimii ani:

• Scaderea la 9% a TVA la produse de panificatie, alimente si apa.
• Scaderea TVA la 20%, incepand cu 2016, ca urmare a aprobarii noului Cod Fiscal. Reducerea TVA duce Romania sub media UE in ceea ce priveste valoarea acestei taxe.
• Noul Cod Fiscal mai include masuri notabile in plan economic, precum:
  • cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2016;
  • adaugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral in cazul activitatilor independente;
  • majorarea plafonului de incadrare in categoria microintreprinderilor, de la 65.000 de euro, la 100.000 de euro;
  • majorarea plafonului neimpozabil in cazul veniturilor din pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmand ca in urmatorii 3 ani sa creasca cu caae 50 de lei/an pana cand ajunge la plafonul de 1.200 lei.
  • introducerea un sistem de cote de impozitare diferentiate, in functie de numarul de salariati, intre 1% si 3%, pentru microintreprinderi.
• Indexarea anuala a pensiilor, incepand cu 2013. In cazul anului viitor, cresterea reala a pensiilor este de 5%, ca urmare a corelarii calculelor cu avansul salariului mediu si a unei inflatii scazute.
• Cresterea salariilor in Educatie si Sanatate cu 25% pe parcursul anului curent (o parte din procent se aplica din 2016).
• Cresterea salariului minim pe economie de la 1050 Lei, fata de 700 Lei in 2011.
• Scaderea CAS cu 5%.