Evreii reşiţeni sărbătoresc astăzi Anul Nou, 5776

Articol editat de Gerhard Chwoika, 13 septembrie 2015, 08:00

Marile sărbători evreieşti din septembrie au profunde conotaţii religioase, istorice şi populare.

Începând cu 14 septembrie, evreii de pretutindeni intră în anul iudaic 5776, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Prima lună a anului evreiesc este “tişri”. Această lună începe cu sărbătoarea numită “Roş Haşana”, care înseamnă Anul Nou.

“Este sărbătoarea care deschide zece zile de pocăinţă, pentru care credincioşii evrei s-au pregătit prin rugăciuni adresate divinităţii pentru iertarea păcatelor săvârşite în anul trecut”, a spus Ivan Schnabel, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Caraş-Severin.

În cea de-a zecea zi a lunii, evreii vor sărbători “Iom Kipur” sau Ziua Ispăşirii, cea mai mare sărbătoare iudaică, zi de post negru. “Este o zi sfântă, a suferinţei şi rugăciunii, când credincioşii îşi manifestă căinţa şi imploră iertarea divină şi înscrierea lor în Cartea Vieţii”, explică preşedintele Schnabel.

Sărbătoarea corturilor sau “Sucot” ţine opt zile. Tradiţia spune că, în trecut, evreii cinsteau această sărbătoare în corturi special amenajate, în care se rugau implorând mila divină. Este şi o sărbătoare a recoltei şi o zi în care se rostesc rugăciuni pentru ploaie. Ultima sărbătoare a lunii este “Simhat Tora” sau sărbătoarea bucuriei Torei. În această zi, bărbaţii primesc binecuvântarea de la oficiantul religios care citeşte fiecăruia un fragment din Tora.

Sinagoga maură din Reşiţa, “în straie de sărbătoare”, îşi aşteaptă credincioşii de la ora 18.00. În preajma sărbătorilor, evreii îşi urează “Șana tova!” (Un an nou bun!). Numărul evreilor din Reşiţa a scăzut în ultimii ani, ajungând la 75 de membri, în majoritate oameni în vârstă. (Hardy Cvoica)

Foto: arhiva