Râurile din Munţii Ţarcu, salvate de la distrugere
Articol editat de Mirabela Afronie, 11 iulie 2015, 17:00
ONG-urile de mediu au obţinut în instanţă anularea acordurile de mediu pentru proiectele de amenajare a microhidrocentralor din munţii Ţarcu, respectiv de pe râurile Bistra Mărului, Şucu şi Olteana. Tribunalul Caraş-Severin a dat câştig de cauză Federaţiei Coaliţia Natura 2000 România, care a solicitat acest lucru Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, încă din luna august a anului trecut. Ecologiştii au atras atenţia în nenumărate rânduri că microhidrocentralele sunt amenajate ilegal şi că au efecte negative asupra ecosistemelor acvatice.
Astfel situl Natura2000 Munţii Ţarcu, arie naturală protejată de interes european, a fost salvat de la impactul pe termen lung generat de construcţia microhidrocentralelor cuprinse în aceste proiecte, se arată într-un comunicat al Federaţiei Coaliţia Natura 2000 România.
Subiectul a fost adus în prim plan după ce Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României din cauza microhidrocentralelor din munţii Făgăraş care au fost amenajate încălcând legislaţia privind apa şi biodiversitatea.
Râurile Bistra Mărului, Şucu şi Olteana fac parte din situl Natura2000 ROSCI0126 Munţii Ţarcu, munţi care formează o zonă compactă practic nealterată şi fără aşezări umane, cu excepţia Poienii Mărului şi a complexului turistic Muntele Mic. Masivul concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81 %), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional. Din fondul forestier, peste 10.016 ha sunt păduri virgine şi cvasivirgine – 29 % din aria împădurită şi 1/6 din aria întregului masiv.
În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Şucu si Olteana (Bazinul Hidrografic Timiş) au fost găsite şi identificate specii de peşti ca Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariţia speciei din zonă) precum şi specia Eudntomizon danfordi (este o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea relativ mare).
Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată faună de nevertebrate acvatice precum şi migraţia peştilor pentru depunerea icrelor. Distrug şi habitatele ripariene (de pe maluri), de care depind specii de nevertebrate, animale şi păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor şi pârâurilor de munte devine un amestec de noroi şi piatră, în care orice formă de viaţă dispare.
Foto: totb.ro
