Sărbătoarea Sânzienelor şi a iei româneşti
Astăzi sărbătorim Sânzienele sau Drăgaica. Este una dintre cele mai cunoscute serbari câmpeneşti, Dragaica fiind o zeiţă agrară, protectoare a holdelor semănate şi a femeilor măritate.
Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie , în preajma solstiţiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea şi protecţia culturilor, mai ales de cereale. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creştina a Naşterii Sf. Ioan Botezatorul. Tradiţia cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.
Drăgaica se sarbatoreşte printr-un un dans facut de un grup de 5-10 fete din care una este aleasa, ca Drăgaică. Ea este îmbracată ca o mireasa şi împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poarta un val pe faţă în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mâna ţin o coasă. Odata constituit, alaiul Drăgaicei porneşte prin sat şi pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se aşază în cerc, cântând şi executând un dans săltat ale cărui mişcări desenează o cruce. Ele cântă aşa: „Du-te soare,vino luna, / Sânzienele îmbuna, Sa le creasca floarea-floare, / galbena, mirositoare, Fetele sa o adune, sa le aseze în cunune.”
Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricaciuni şi putrezire. În alte părţi cum ar fi în Banat sau Ardeal această sărbătoare are denumirea de Sânziene. De asemenea, drăgaică sau sânziană se numeşte şi floarea galbenă denumita ştiinţific Galium verum, care de obicei înfloreşte în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfăşurarea anului, sau că oamenii au supărat sânzienele.
Articol editat de Radio Resita, 24 iunie 2015, 06:30
Totodată povestea fără sfârşit a iei româneşti, devenită cunoscută pe plan mondial prin celebra pictură „La Blouse Roumaine” a lui Henri Mattise (1940), a prins o nouă viaţă odată cu iniţiativa de celebrare în ziua de Sânziene a frumoasei cămeşi tradiţionale lasată până mai ieri în aşteptare în scrinul bunicii.
(Daniela Tudor)
