[EXCLUSIV] [UPDATE] Recidiva şerpilor medicinali în Caraş-Severin

Reporterii Radio România Reşiţa nu s-au oprit aici şi au continuat investigaţiile şi au luat legătura cu specialiştii institutului de herpetologie din cadrul Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Contactat telefonic medicul veterinar Kelemen Attila de la vivariul Facultăţii de biologie spune că „şerpii identificaţi în comuna Ticvaniul Mare sunt pui de Zamenis longissimus sau şarpele lui Esculap, specie identificată şi anul trecut pe raza satului Secăşeni, arondat comunei Ticvaniul Mare. Reptilele identificate sunt pui de şerpi neveninoşi, inofensivi şi muşcă doar să se apere dacă sunt luaţi în mână. Vânează şopârle, şoareci şi păsări şi în general evită oamenii. Singura explicaţie pentru apariţia în zonă a acestor reptile este faptul că în luna mai are loc împerecherea şi de-obicei caută locurile răcoroase şi umede. Oamenii nu au nici un motiv să-i omoare, pentru că nu sunt o ameninţare pentru sănătatea lor sau a animalelor din gospodării”, a mai spus Kelemen Attila.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 mai 2015, 15:09 / actualizat: 20 mai 2015, 19:53

Invazie de şerpi în comuna cărăşană Ticvaniul Mare. În vara anului trecut, într-o locaţie de pe raza comunei a fost demolată o casă bătrânească, iar printre ruine au fost identificaţi atunci sute de şerpi. Zilele acestea, odată cu încălzirea vremii, aceştia au început să reapară în toată localitatea. Sătenii susţin că nu e voie să-i omori pentru că ei îşi aduc aportul la păstrarea echilibrului ecologic. Şerpii însă au invadat beciurile, curţile, grădinile, până chiar şi odăile localnicilor şi se caţără şi pe pereţii caselor distrugând cuiburile şi puietul de rândunică. Oamenii sunt îngroziţi de recidiva şerpilor, care au semănat spaima  în zonă.

În urma sesizărilor primite de la localnici reporterii Radio România Reşiţa au pornit pe firul problemei şi au stat de vorbă cu primarul comunei Ticvaniul Mare, Aurel Jivan. Potrivit acestuia, zilele trecute în gospodăria mai multor cetăţeni au fost găsiţi mai mulţi şerpi. Mai exact în beciurile caselor şi chiar în odăi. Edilul comunei cărăşene spune că şerpi, în această perioadă, se găsesc peste tot şi e normal să fie aşa că a venit brusc perioada caldă, iar reptilele ieşite din hibernare, caută să se reproducă. Aurel Jivan spune că momentan nu este un fenomen ca cel de anul trecut de la Secăşeni, însă cu siguranţă vor mai apărea cazuri izolate anul acesta.

Reporterii Radio România Reşiţa nu s-au oprit aici şi au continuat investigaţiile şi au luat legătura cu specialiştii institutului de herpetologie din cadrul Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Contactat telefonic medicul veterinar Kelemen Attila de la vivariul Facultăţii de biologie spune că „şerpii identificaţi în comuna Ticvaniul Mare sunt pui de Zamenis longissimus sau şarpele lui Esculap, specie identificată şi anul trecut pe raza satului Secăşeni, arondat comunei Ticvaniul Mare. Reptilele identificate sunt pui de şerpi neveninoşi, inofensivi şi muşcă doar să se apere dacă sunt luaţi în mână. Vânează şopârle, şoareci şi păsări şi în general evită oamenii. Singura explicaţie pentru apariţia în zonă a acestor reptile este faptul că în luna mai are loc împerecherea şi de-obicei caută locurile răcoroase şi umede. Oamenii nu au nici un motiv să-i omoare, pentru că nu sunt o ameninţare pentru sănătatea lor sau a animalelor din gospodării”, a mai spus Kelemen Attila.

Şarpele lui Esculap (Zamenis longissimus) a reuşit să intre în legendă încă de pe vremea romanilor. Legenda spune că Apollo (zeul soarelui) a fost primul care a pătruns în tainele vindecării oamenilor. Fiul său Esculap este considerat zeul medicinei. Acesta a observat cum un şarpe a reuşit să vindece alt şarpe folosind anumite plante tămăduitoare şi astfel a reuşit să aducă la viaţă şarpele bolnav. După ce a văzut toate astea, Esculap a început să vindece şi el oameni folosind aceleaşi plante. Astfel a apărut simbolul şarpelui încolăcit în jurul toiagului zeului Esculap, simbol care se numeşte caduceu. În mitologia greacă este un simbol asemănător care reprezintă bastonul lui Hermes. Astăzi medicina are ca simbol şarpele încolăcit în jurul unei cupe. Cupa reprezintă recipientul în care era păstrat veninul de şarpe, des folosit şi el în vindecarea oamenilor.

Această specie de şarpe este considerată cea mai arboricolă reptilă care există în România datorită abilităţii sale de a se căţăra în arbuşti şi copaci. Poate ajunge la o lungime maximă de doi metri însă frecvente sunt exemplarele de 1,5 – 1,6 m. Culoarea şarpelui este măslinie închisă pe spate cu variaţii la unele exemplare înspre cenuşiu sau gălbui. Pe spate la unii indivizi putem observa şi linii întrerupte sau puncte de culoare albă. Pe burtă au o coloraţie alb-gălbuie. Împerecherea are loc în luna mai, iar ponta are 5-8 ouă de culoare albă. La eclozare puii au aproximativ 25 de centimetri.

Citește aici mai multe și vezi imagini, despre invazia șerpilor în Caraş-Severin:

http://radioresita.ro/70692/invazie-de-serpi-in-caras-severin-autoritatile-sunt-depasite-de-situatie

http://radioresita.ro/70775/foto-serpii-terorizeaza-satenii-din-secaseni

http://radioresita.ro/71121/foto-serpii-de-la-secaseni-identificati-de-specialistii-herpetologi

http://radioresita.ro/71274/foto-serpii-de-la-secaseni-protejati-de-lege-ucigatorii-acestora-pasibili-de-amenzi-de-zeci-de-mii-de-lei

(Hardy Cvoica)