O nouă biserică se construiește la Mănăstirea Prislop

Cel puțin 8.000 de credincioși au participat vineri la hramul Mănăstirii Prislop, din județul Hunedoara, prilej cu care a fost pusă piatra de temelie pentru construirea unei noi biserici în curtea lăcașului de cult, lucrările urmând să înceapă în cursul acestui an.

Articol editat de Mirabela Afronie, 9 mai 2015, 08:35

Noua biserică va fi ridicată pe un teren situat la intrarea în curtea mănăstirii, pentru a respecta astfel arhitectura gândită în acest loc de preotul Arsenie Boca, cel care s-a ocupat în mod direct de Mănăstirea Prislop în perioada în care era ieromonah acolo.

„Va fi o biserică suficient de mare pentru a putea primi câteva sute de credincioși care vin la slujbele de la Mănăstirea Prislop, în special în zilele de sâmbătă și duminică. După cum se știe, la Prislop vin foarte mulți oameni, iar o parte nu pot intra în bisericuța veche și asistă la slujbă de afară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei și Hunedoarei, preotul Gabriel Miricescu.

Biserica nouă se va ridica cu ajutorul credincioșilor care vin în pelerinaj la Mănăstirea Prislop, fiecare dintre aceștia având posibilitatea să doneze o sumă de bani — „de la un leu până la cât poate oferi”—pentru construirea noului lăcaș de cult. Sărbătoarea Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan este considerată ca unul dintre hramurile Mănăstirii Prislop. Cu acest prilej, la mănăstire se oficiază o slujbă specială, susținută de un sobor de preoți.

Mănăstirea Prislop are o istorie care străbate șase secole de evenimente, ctitorul acesteia fiind Sfântul Nicodim, cunoscut pentru faptul că a îndrumat și reorganizat monahismul românesc din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Al doilea ctitor este considerată Domnița Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab din București. În semn de recunoștință pentru s-a făcut bine de la apa unui izvor de lângă mănăstire, Domnița Zamfira a restaurat biserica mănăstirii și a refăcut pictura în frescă de acolo, între anii 1564-1580.

Cel de-al treilea ctitor este părintele Arsenie Boca, cel care a primit de la mitropolitul Banatului, Nicolae Bălan, sarcina de a readuce la viață mănăstirea, în toamna anului 1948. După ce a lucrat la consolidarea dealului din apropiere, împreună cu prima maică stareță a Mănăstirii Prislop, maica stavroforă Zamfira Constantinescu, părintele a reușit să ridice clopotnița din lemn și piatră, iar în anul 1955 au început lucrările de restaurare a bisericii, care s-au întins pe mai mulți ani.

Mănăstirea Prislop are mai multe zile speciale într-un an. Pe lângă cele două hramuri: 8 mai — Sfântul Ioan Evanghelistul, 14 septembrie — Ziua Crucii, la mănăstire se mai prăznuiesc 13 septembrie — Sfântul Ioan de la Prislop, 28 noiembrie — ziua de pomenire a părintelui Arsenie Boca și 26 decembrie — Sfântul Nicodim.

AGERPRES